… Simplitatea este starea moral? a omului care se mi?c? esen?ial ?i sincer. Simplitatea în etic?, întocmai ca ?i în estetic?, înseamn? linie mare. Liniile mari dau sensul f?pturii, liniile mari constituiesc.
Simplitatea ca stare moral ? este o stare originar?, legat? de începutul fiin?ei. De aceea Evanghelia, cartea simplit??ii ?i a permanen?ei vorbe?te de simplitate în leg?tur? cu copilul ?i profetul. Fiind originar?, simplitatea este o stare a firii, o stare a celor care p?streaz? leg? tura cu Dumnezeu. Nefiind legat? de poverile podoabelor inutile, simplitatea d? omului un echilibru interior, o t?rie ?i o mare st?pânire de sine. Omul simplu r?mâne cu sine, curat ?i întreg, liber de elementele inutile, ad?ugate, exterioare. Omul simplu tr?ie?te via?a din plin ?i firesc; o tr?ie?te astfel pentru c ? este în ea. Simplitatea d? o siguran?? ?i o certitudine interioar? adev?rat?, d? putere de dep??ire a contingen?elor ?i viciilor ap?s?toare. Pe calea simplit??ii omul se împline?te pentru c? tr?ie?te firesc ?i esen?ial. Simplitatea este starea moral? prin care o seam ? de taine ni se deschid. Firescul ?i armonia ei o fac s? rodeasc? ?i pe o alt? dimensiune a vie?ii, aceea a orizontului deschis. Sensul vie?ii este prins mai u?or ?i mai adev?rat de omul simplu decât omul complicat, pentru c? cel dintâi p?streaz? leg?tura direct? cu via?a, are totodat? sim?ul realit??ii aparente ?i tainice. A fi simplu înseamn? a fi în via??, a fi în via?? înseamn? a-i tr?i ?i cunoa?te sensurile. Sensul vie?ii nu poate fi prins stând în afara ei, c?lcând un drum artificial. Omul simplu tr?ie?te cu ochii în distan?ele mari ale lumii. Din aceste elemente ?i înf??i??ri ale simplit??ii în?elegem cum acela care tr?ie?te cu adev?rat în simplitate ajunge s? tr?iasc? în lumin?, în frumuse?e. Fiin?a sa interioar?, aparent mic?, are dimensiuni foarte mari, neîn?elese de acei care judec? dup? criteriile civiliza?iei burgheze. Omul simplu ajunge s? cunoasc? adâncurile ?i s? cuprind? lumea, s? se înr?d?cineze în loc rodnic. Liber de orice povar? moral? sau material?, el merge pe c?ile fire?ti ale omeniei; cugetul ?i fapta sa nu sunt legate de lucruri slabe, ci de t?rii ascunse. Bucuria tr?irii în simplitate poate fi în?eleas? din libertatea ?i rodnicia pe care o câ?tig? omul. Omul simplu este o f?ptur? vie; este o f?ptur? originar? de pare plin?tate ?i echilibru interior. Ernest BERNEA. Îndemn la simplitate. – Bucure?ti: Editura Vremea, 2006, p.10-11. |