S i
mplitatea înseamn? s? elimini tot ce nu e esen?ial. Ea reduce via?a la un minim de nevoi reale ?i îi confer? for?e maxime. Simplitatea înseamn? nu supravie?uirea celui mai dotat, ci a celui mai bun. Sub aspect moral, simplitatea ucide buruienile viciului ?i ale sl?biciunii, astfel florile virtu?ii ?i puterii s? aib? loc s? creasc?. Simplitatea pune cap?t risipei ?i m?re?te concentrarea.
Toate marile adev?ruri sunt simple. Esen?a cre?tinismului const? în doar câteva cuvinte, pe care c?ut?m s? le transform?m în realitate prin gând ?i fapt?. Credin?a adev?ratului cre?tin e întotdeauna mai simpl? decât cea propov?duit? de Biserica sa; el î?i construie?te via?a pe aceste elemente vitale. Critica superioar? nu se ridic? niciodat? la în?l?imea simplit??ii lui. El n-are timp pentru interpret?ri care despic? firul cuvântului sau al frazei în patru. Nu-i pas
? nici de structura religiei, c?ci el are un suflet. Î?i tr?ie?te credin?a simpl? în gând, în vorb? ?i-n orice fapt?, în fiecare zi.
Preotul ale c?rui predici sunt alc?tuite numai din retoric? înflorit?, rev?rs?ri de citate ?i banalit??i parfumate face, în mod con?tient sau incon?tient, parad? în amavon. Slabele lui alc?tuiri literare nu vor reu?i niciodat? s? ajute un suflet omenesc sau s?-i ofere acestuia t?rie ?i inspira?ie. Dac? mintea ?i inima predicatorului ar fi cu adev?rat pline de m?re?ia ?i simplitatea religiei, el ar aplica realit??ile credin?ei sale problemelor vitale ale existen?ei de fiecare zi. O predic? simpl?, puternic? se recunoa?te dup? rezultate: nu în laudele pe care le rostesc enoria?ii duminic?, ci în îmbun?t??irea vie?ii lor în timpul s?pt?mânii. Oamenii care îngenuncheaz? duminic? ?i se roag?, iar lunea î?i îngenuncheaz? vecinii au nevoie de simplitate în credin?a lor.
Nici o personalitate nu poate fi simpl? decât dac? se bazeaz? pe adev?r, decât dac? tr?ie?te în armonie cu con?tiin?a ?i idealurile propriei persoane. Simplitatea e distrus? de orice încercare de a tr?i în concordan?? cu opinia public?. Opinia public? este o con?tiin?? corporativ?, în cadrul c?reia individul nu e decât un simplu ac?ionar. Când individul în?elege c? este singurul proprietar al con?tiin?ei sale ?i-?i adapteaz? via?a la propriile-i idealuri, atunci a g?sit calea regal? spre simplitate.
Afectarea este m?rturisirea inferiorit??ii; e o declara?ie inutil? c? acea persoan? nu tr?ie?te via?a pe care pretinde c? ar tr?i-o. Foamea nepotolit? pentru lucrurile neimportante
din via?? reprezint? motivul majorit??ii nemul?umirilor din lume. Lupta acerb?, constant? pentru a-i pune în umbr? pe ceilal?i ucide simplitatea ?i fericirea. Simplitatea e dispre?ul pa?nic pentru lucrurile neimportante.
Natura, prin toate dezv?luirile ei, caut? s?-l înve?e pe om m?re?ia simplit??ii. S?n?tatea nu e altceva decât via?a fizic?, tr?it? în armonie cu câteva legi simple ?i clar definite: hran? simpl?, exerci?ii fizice simple, precau?ii simple. Dar omul se plictise? te de lucrurile simple, cedeaz
? tenta?iilor subtile ?i apoi sufer?. Prea des ascul
t? de pl?cerea gustului, în loc s? asculte de natur?; apoi face cuno?tin?? cu ulcerul ?i ?ade ca un copil la propria-i mas? îmbel?ugat?, obligat s? se limiteze la hrana simpl? pe care cândva a dispre?uit-o.
În clipele noastre de suferin?? ?i nefericire, g?sim o putere t
onic? în a ne izola de lume ?i a ne întoarce la îndatoririle ?i interesele simple pe care le-am desconsiderat ?i le-am uitat. Lumea noastr? se mic?oreaz?, dar devine mai cald? ?i mai m?rea??. Lucrurile simple au pentru noi un farmec nou ?i, dintr-o dat?, ne d?m seama c? am renun?at la tot ce e mai bun pentru o vân?toare de fantome.
Simplitatea este caracteristica cel mai greu de simulat.
Semn?tura cel mai greu de imitat e cea mai simpl?, mai personal?. Bancnota cel mai greu de falsificat cu succes e aceea care con?ine cele mai pu?ine linii ?i cele mai pu?in complicate detalii. E atât de simpl?, încât orice abatere de la normal iese imediat în eviden??. La fel ?i cu mintea ?i principiile omului.
Simplitatea în ac? iune este expresia exterioar
? a simplit??ii de gândire. Oamenii mari sunt cei lini?ti?i, mode?ti, nepreten?io?i. Deseori, blânde?ea, calmul ?i simplitatea lor provine din disciplina responsabilit??ii. În mintea lor, lucrurile meschine precum vanitatea sau afectarea nu mai au loc.
Via?a devine extrem de frumoas? când o privim simplu, când d?m la o parte grijile, suferin?ele, e?ecurile triviale ?i spunem: „Astea nu conteaz?. Nu sunt adev?ratele lucruri importante din via??, ci doar ni?te întreruperi. În personalitatea mea exist? ceva care-i face pe to?i ace?ti ?ân?ari ai tulbur?rii s?-mi par? prea lipsi?i de importan?? ca s? le permit s? m? domine.” Simplitatea e un p?mânt al min?ii unde egoismul, în?el?toria, tr?darea ?i ambi?iile josnice nu pot prinde r?d?cini.
Omul cu caracter simplu nu con?tientizeaz? intrigile ?i corup?ia din jurul lui. E surd la aluziile ?i ?oaptele r?ut?cioase pe care o fire b?nuitoare le-ar b?nui chiar înainte ca ele s? existe. Un astfel de om dispre?uie?te ideea de a r?spunde intrigii cu intrig? sau de a ob?ine putere mituind. Nimic m?re? nu r?mâne simpl? teorie dac? p?trunde în mintea unui om simplu. Când percepe adev?rul, el începe s?-l tr?iasc?. Simplitatea este pentru caracter ca acul busolei, cunoa?te doar un singur punct: nordul s?u, idealul s?u.
Haide?i s? cultiv?m aceast? simplitate în toate aspectele vie?ii noastre. Primul pas c?tre simplitate e simplificarea. Începutul unui progres sau al unei reforme mentale ori morale presupune întotdeauna renun?are sau sacrificiu. Înseamn? respingerea, abandonarea sau distrugerea obiceiurilor sau a atitudinilor care ne-au împiedicat s? avem acces la lucruri superioare. Reface?i-v? alimenta?ia ?i simplifica?i-o; reformula?i-v? principiile ?i vei începe s? elimina?i purtarea imoral?.
Secretul adev?ratei m?re?ii este simplitatea. Face?i din simplitate nota dominant? a vie?ii voastre ?i ve?i fi mare, chiar dac? via?a dumneavoastr? e umil? ?i influen?a dumneavoastr? pare mic?. Obiceiuri simple, maniere simple, nevoi simple, vorbe simple, credin?e simple; toate manifest?rile pure ale unei min?i ?i inimi mari.
Simplitatea înseamn? lumina cunoa?terii depline. Înseamn? c? acea persoan? a v?zut absurditatea ?i nimicnicia lucrurilor care alc?tuiesc via?a altora. A renun?at la lucrurile pe care al?ii caut? orbe?te s? le adune. Simplitatea este secretul m?re?iei în via?a fiec?rei fiin?e umane.
W.G. JORDAN – M?iestria st?pânirii de sine, 2003.