Profesorul de istorie clasică, Armand D’Angour, de la Universitatea Oxford, a acceptat, la cererea BBC, să facă un exerciţiu de imaginaţie, anume – să conceapă o serie de sfaturi pe care grecii antici, părinţii civilizaţiei moderne, le-a da grecilor din ziua de azi pentru a ieşi din criză.
Armand D’Angour a apelat la exemple istorice, la filosofia grecilor antici şi la literatură rămasă pentru a face corelaţii cu situaţia actuală.
1. Datorii, tensiuni şi revolte. Ştiri din Atena secolului 6, înaintea erei noastre.
În secolul 6, înaintea erei noastre, atenienii erau înglodaţi în datorii, tensiunile sociale erau la ordinea zilei, iar ţăranii săraci deveneau sclavi de nevoie, vânzându-se pentru a-şi putea întreţine familiile. O revoltă era iminentă, astfel încât, aristocratul Solon a intervenit, devenind un mediator între clasele sociale.
Acesta a propus abolirea anumitor datorii, a stabilit o limită de pământ care poate fi deţinut de fiecare cetăţean şi a impus taxe în funcţie de veniturile fiecăruia.
Măsurile sale au fost atacate, însă au fost adoptate, într-un final, scoţând Atena din criză şi bătătorind calea pentru democraţie.
Succesul lui Solon trebuie să le reamintească grecilor de azi că un mare om de stat trebuie să aibă curajul de a implementa măsuri nepopulare pentru a asigura stabilitatea statului, spune profesorul Armând D’Angour.
2. Economiştii de azi şi oracolul de la Delphi
La Delphi trăia oracolul zeului Apollo, o femeie care rostea profeţiile zeului, de câte ori era întrebată, nu înainte de a inhala fumul frunzelor de dafin arse. Cum bolboroseala oracolului nu era inteligibilă, mesajele erau interpretate de preoţi, însă mereu într-o manieră ambiguă.
De exemplu, la întrebarea: „Ar trebui Grecia să renunţe la euro”? Răspunsul ar fi putut fi: „Grecia ar trebui să renunţe la euro, dacă euro a renunţat la Grecia”, fapt care poate fi interpretat în orice fel.
Astfel de răspunsuri sunt asemuite de profesorul Armând D’Angour cu cele furnizate în prezent de economişti.
Acesta le recomandă însă grecilor proverbele inscripţionate în templul lui Apollo: „Cunoaşte-te pe tine însuţi” şi „Moderaţie în toate”.
3. Nimic nou sub soare – din înţelepciunea lui Pitagora
Dacă grecii se simt copleşiţi de actuala situaţie a ţării, ar putea să se consoleze cu vorbele înţeleptului lor strămoş, Pitagora, care considera că: „Timpul se învârte în loc, deci nimic nu-i nou sub soare”.
Pitagora credea că numerele controlează universul, iar evenimentele se succed identic într-un ciclu care durează 10.800 de ani. Cu alte cuvinte, grecii ar trebui să caute soluţii din istorie, crede profesorul D’Angour.
4. Ai grijă, ar putea fi şi mai rău. Odiseu şi răbdarea
„Răbdare inimă, căci ai îndurat multă suferinţă”, exclamă Odiseu în călătoria sa înapoi spre soţia Penelopa. După multe lupte, Odiseu are înţelepciunea de a nu-şi periclita drumul spre casă prin acţiuni nesăbuite.
Mesajul este potrivit în orice fel de circumstanţe şi lasă să se înţeleagă că lucrurile pot sta şi mai rău, în cazul unor decizii pripite. Un lucru de care grecii de azi ar trebui să ţină cont, crede profesorul D’Angour.
5. În căutarea soluţiei. Socrate şi întrebările sale
„O viaţă necercetată nu merită trăită”, spunea Socrate. Cercetând totul, filosoful căuta răspunsul unor întrebări esenţiale, precum: „Ce este drept” sau „Cum ar trebui să trăim”.
Moştenirea lăsată de Socrate este îndemnul de a cerceta fără oprire, chiar şi atunci când soluţiile par inexistente – exact situaţia din Grecia de azi, spune profesorul D’Angour.
6. Măscăricii de la putere şi comedia lui Aristofan
Cu 400 de ani înaintea erei noastre, Aristofan nu rata nicio ocazie să ironizeze politicienii vremii.
În comedia sa „Broaştele”, publicului i se dă un sfat care rămâne valabil şi astăzi:
„Alegeţi lideri buni dacă nu vreţi să rămâneţi cu cei proşti”.
7. Stabilitate într-o schimbare continuă. Heraclit şi reperele
„Nu poţi păşi în acelaşi râu de două ori”, spunea filosoful Heraclit, în secolul 5, înaintea erei noastre. Ideea lui era că râul, fiind în continuă curgere, nu poate fi acelaşi ori de câte ori păşeşti în el.
Deşi schimbarea este constantă, anumite lucruri se schimbă mai încet decât altele.
Într-un mediu schimbător, ca cel din Grecia actuală, este util să ai ca repere acele lucruri care par stabile – cum ar fi pachetul de salvare FMI, sugerează profesorul D’Angour.
8. Spune-mi verde în faţă, doctore! Hipocrat şi sinceritatea
Medicina modernă se bazează pe observaţiile lui Hipocrat, care a lăsat nu doar un set de valori, la care aderă toţi medicii când depun jurământul care poartă numele învăţatului antic, dar şi obiceiul de a observa cu stricteţe ceea ce se întâmplă cu pacientul şi a nu ascunde nimic.
Soluţiile magice nu reprezintă un tratament. Numai observaţia onestă, exhaustivă, empirică a ceea ce funcţionează şi a ceea ce nu funcţionează poate da o soluţie.
Lucru valabil şi în economia actuală a Greciei, crede profesorul D’ Angour.
9. A profita de ocazie. Cleistene şi democraţia
Când tiranii atenieni au fost înlăturaţi, în secolul 6, înaintea erei noastre, cetăţeanul de vază Cleistene a găsit metoda de a opri pericolele care pândeau din vidul de putere creat.
A inventat democraţia.
Este un bun exemplu că în situaţiile de criză, soluţiile pot apărea. Trebuie doar să ştii să profiţi de ele, spune profesorul D’Angour, cu referire la grecii de azi.
10. Probleme mari, rezolvări inedite. Arhimede şi baia
Pus de rege să afle dacă o coroană este făcută din aur pur, fără să o distrugă, Arhimede a căutat multă vreme o soluţie. Legenda spune că a găsit-o când se aştepta mai puţin – atunci când stătea în baie.
Observase că apa crescuse odată ce el intrase. A înţeles atunci că volumul de apă dezlocuit trebuie să fie egal cu volumul părţii corpului său aflat în apă. Tocmai găsise modalitatea de calcul pentru volumul corpurilor de forme neregulate.
Astfel, putea calcula volumul coroanei, iar prin împărţirea masei coroanei la volumul ei putea afla densitatea. Dacă ar fi fost folosite metale cu densitate mai mică decât a aurului, atunci şi densitatea coroanei ar fi mai mică decât a aurului pur.
Atât de entuziasmat a fost de descoperire, încât ar fi luat-o la goană, dezbrăcat, pe străzile oraşului, strigând triumfător: „Evrika”!
Răspunsul la soluţiile complicate necesită mult efort de gândire. Soluţia poate apărea, însă, şi când te relaxezi (faci o baie). Un motiv pentru grecii de azi de a nu dispera şi a nu uita să se şi relaxeze, crede profesorul D’Angour.
Sursă: http://www.jurnalul.ro/externe/greci-antici-sfaturi-criza-greci-moderni-614836.htm – 6 iun.2012