Propaganda este considerată o activitate sistematică de transmitere, promovare sau răspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe poziţiile unei anumite grupări sociale şI ideologii, în scopul influenţării, schimbării, formarii unor concepţii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. În sensul clasic, se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; în prezent însă, se dezvolta numeroase forme de propagandă (economică, tehnică, medicală, sportiva, culturală), diferenţiate după conţinut şI prin raportare la profilul grupului social care o iniţiază, urmărind realizarea unor scopuri persuasive.
USL contra PDL
Asaltul USL împotriva lui Traian Băsescu şi a PDL poate fi citit într-o cheie politică drept luptă legitimă pentru putere. Înlocuirea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului (Vasile Blaga şi Roberta Anastase) cu lideri ai PNL-PSD poate însemna victoria USL în una dintre bătăliile fireşti în jocul politic democratic. La fel, suspendarea pe temeiuri politice (nu juridice) a Preşedintelui de către Parlament.
Nu poate fi citită însă în aceeaşi cheie schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului pe motiv că fusese numit de către PDL. Miza schimbării: Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului Ponta privind Legea Referendumului şi atribuţiile Curţii Constituţionale să nu mai fie atacate ca neconstituţionale şi asta se va face de către un subordonat al PSD numit Avocat al Poporului. La fel, trecerea Monitorului Oficial de sub controlul Camerei Deputaţilor în subordinea Guvernului este o tactică abilă, dar nedemocratică, de a amâna sine die deciziile şi pronunţările Curţii Constituţionale
Alba-neagra cu Legea referendumului declarată neconstituţională de către CCR câtă vreme nu îndeplineşte criteriul cvorumului celor cu drept de vot şi schimbarea simultană a regulilor jocului prin ordonanţă de urgenţă care prevede că nu mai trebuie ţinut cont de cvorum este o altă tactică nedemocratică. USL aduce în Parlament legea în forma cerută de CCR, dar organizează referendumul în baza ordonanţei de urgenţă care nu poate fi atacată la Curtea Constituţională. Corectă ca artificiu politic, dar injustă această joacă cu Legea referendumului, din punct de vedere moral şi constituţional.
Confruntat cu loviturile politice succesive şi în derivă după pierderea tuturor pârghiilor de putere, singurul argument mediatic şi discursiv al PDL rămâne apărarea statului de drept şi a valorilor europene. Din nefericire, hoţul strigă hoţii: Acelaşi PDL a încercat schimbarea regulilor în timpul jocului atunci când a propus legea electorală a sistemului majoritar într-un tur sau comasarea alegerilor locale cu cele generale. Din fericire, CCR le-a declarat pe ambele neconstituţionale împotriva leadershipului PDL.
Atât USL cât şi PDL au lovit în statul de drept şi în democraţia din România. Motivul pentru care USL este astăzi în topul preferinţelor populare este şi acela că Traian Băsescu şi PDL au lovit nu doar în statul de drept, ci şi în statul social: educaţia, sănătatea şi cultură au fost nu doar ignorate, ci lovite cu barosul de către guvernul Boc. Din acest motiv faptul că Victor Ponta a minţit în legătură cu CV-ul său şi faptul că a plagiat nu interesează pe nimeni în România.
Sănătatea precară, şomajul, inflaţia şi mai ales nivelul de trai şi veniturile modeste sunt mult mai palpabile pentru viaţa omului obişnuit decât discuţiile abstracte pe marginea instituţiilor statului de drept sau rolul nostru În UE. Criză economică în Europa este departe de sfârşitul ei, iar instabilitatea politică din România contribuie doar la adâncirea crizei financiare. Din păcate, indiferent cine câştigă la referendumul de demitere al lui Traian Băsescu, România va pierde.
Tehnici de manipulare
Într-un limbaj popular tehnica manipulării poate fi caracterizată ca fiind cel mai indicat mijloc de a obţine rezultatele scontate de la ceilalţi prin a-i determina să raţionalizeze, să analizeze şi să decidă aşa cum vrea o anumită persoană sau un grup sau partid. Tehnicile sunt multe şi variate. Iată câteva dintre ele folosite şi în politica românească:
Intoxicarea. Este o metodă de manipulare complexă care vizează credibilizarea unei afirmaţii false şi determinarea unei reacţii a manipulatului ca urmare a asimilării acelei afirmaţii, prin transmiterea în mod premeditat şi inducerea în conştiinţa manipulatului a unor informaţii false. Intoxicarea creează confuzie în rândurile adversarilor politici şi a cetăţenilor.
Topurile aranjate apelează la constituirea unor ierarhii ale personalităţilor publice şi la premierea unora dintre acestea pentru merite pe care nu le au ori nu le au la nivelul unor asemenea distincţii, spre a impune publicului manipulat ideea că persoana manipulatorului (de regulă, plasată în vârful topului) este nu numai demnă de încredere şi respect dar şi acceptată şi confirmată că atare de specialişti neutri şi obiectivi. De cele mai multe ori nu se ştie exact cine şi cum a organizat realizarea topului, pe ce criterii au fost selecţionaţi candidaţii şi de către cine, pe ce criterii a fost constituit juriul, de către cine şi din cine, care au fost criteriile şi argumentele alcătuirii topului.
Sondajele promoţionale costau în diferite tipuri de investigări ale opiniei publice prin care celor intervievaţi li se cere să exprime gradul de încredere – generală sau specifică (pentru o anumită misiune) în persoane care fie nu au suficientă notorietate fie nu au calităţile spre a se fi impus atenţiei şi aprecierii publice în legătură cu tipul de misiune la care face referire cercetarea. Acest tip de sondaj nu urmăreşte să afle care este opinia publicului despre o anumită persoană, ci dimpotrivă să formeze opinia celor intervievaţi şi a celor care află rezultatele exerciţiului, aducând în atenţia lor, într-un şi pentru un anume context, un nume la care altfel nu s-ar fi gândit niciodată.
Testele formative constau în întrebări adresate populaţiei (de regulă prin telefon, internet sau prin scurte interviuri realizate în spaţii publice), sub aparenţa unei cercetări ştiinţifice cu caracter neutru, asupra unei personalităţi sau a unui subiect sensibil, în condiţiile în care întrebarea conţine şi răspunsul său.
Dezbaterile trucate constau în insinuarea, de regulă sub pseudonim, în reţelele de dezbatere publică (acum şi prin forumurile de dezbatere pe Internet) a unei combinaţii de informaţii adevărate şi false şi de raţionamente cu atât mai uşor de acceptat cu cât autorul intervenţiei nu este identificat cu persoana manipulatorului interesat. Sunt furnizate ştiri şi raţionamente pe baza cărora participanţii la schimbul de idei (manipulaţii) ajung, în aparenţă independent, la concluziile şi atitudinile urmărite de manipulator. Deşi pare autentică, dezbaterea este trucată. O variantă a acestui tip de manipulare sunt mesajele prin SMS trimise şi retransmise publicului în timpul talk-show -urilor televizate sau chiar unele intervenţii directe ale unor “telespectatori” ori “ascultători” care lansează în câteva secunde, fără nici un risc de a fi urmăriţi apoi pentru calomnie, acuze grave, care nu se pot dovedi atunci, la adresa unor persoane publice. Asemenea acuze se acumulează în subconştientul colectiv spre a genera, mai târziu, concluzii, opinii, atitudini conforme obiectivelor manipulatorului.
Un copil în braţe. Această modalitate de manipulare, pe care o folosesc toţi şefii de state şi, în general, persoane politice, vrea să sugereze faptul că sunt blânzi, nepericuloşi, cinstiţi şi orientaţi spre viitor şi să transfere asupra lor ceva din inocenţa şi gingăşia copilului, reflectată apoi în masă.
Delir de interpretare este atunci când bolnavul, cel care are o afecţiune psihică în această direcţie, face din cel mai mic amănunt un cap de scenariu inspiraţional, de mania persecuţiei, aşază totul în story-uri îndreptate împotriva şa sau a altcuiva. În condiţiile de tensiune ridicată, murdară, care s-a acumulat în săptămânile şi zilele din urmă, orice s-ar întâmpla acum, chiar lucruri banale şi lipsite de semnificaţie sunt imediat supra-interpretate într-o direcţie sau alta, în funcţie de interesul taberei politice. Este foarte greu să supravieţuiască în aceste condiţii oamenii care încearcă să fie raţionali, obiectivi, care încearcă să îşi păstreze luciditatea.
Metoda contrastului. Este bine ştiut că culoarea albă e vizibilă pe fonul negru, şi invers. Psihologii au evidenţiat întotdeauna rolul social important în contrast cu care este privit un individ sau grup. Un leneş alături de persoane muncitoare este judecat mult mai dur. În contrast cu nişte persoane nedrepte un om bun este privit mult mai pozitiv. În plan politic, reportajele în cadrul ediţiilor de ştiri sunt selectate conform aceloraşi principii. Cei din partidul “A” se ceartă din cauza locurilor pe listă, în timp ce cei din partidul “B” deschid pe cont propriu un spital pentru copii, ajuta invalizii şi mamele singuratice. Se crează tabloul unui partid care lupta pentru putere, în timp ce altul lucrează pentru binele comun.
Greva foamei este o metodă efectivă pentru influenţarea electoratului şi exercitarea unei presiuni psihologice asupra puterii. Este selectata un grup de persoane bine plătite, cu sănătatea bună care fără nici un risc personal organizează “o cură de slăbire” într-un loc public. În jurul acestui eveniment mass-media aprinde un scandal nemaipomenit, se aud la infinit declaraţii despre “regimului politic inuman”. Împotriva unei astfel de presiuni este foarte complicat să rezişti (în condiţiile în care este organizat de profesionişti) pentru că puterea este nevoită întotdeauna să reacţioneze la astfel de acţiuni.
Povestea de dimineaţă este o metodă utilizată pentru adaptarea omului obişnuit la informaţia cu conţinut negative. Astfel pentru a deprinde oamenii cu violenţa, omoruri, etc., ştirile TV expun cu lux de amănunte tot felul de crime care au avut loc. Peste ceva timp, după o astfel de prelucrare populaţia încetează să mai reacţioneze la cele mai groaznice crime şi la asasinate în masă (efectul psihologic al adaptării). “Povestea de dimineaţă” este utilizată în ediţiile de ştiri unde sunt prezentate acţiunile de protest, greve, demonstraţii. Poliţia aplica violenta, liderii opoziţiei sunt arestaţi. A doua zi jurnaliştii relatează despre “o banală manifestaţie în timpul căreia poliţia a fost nevoită să intervină în forţă, au fost arestaţi câteva persoane care au tulburat ordinea publică. Împotriva acestora a fost intentat un dosar penal etc. Acest exemplu clasic de prezentare a ştirilor creează iluzia “echidistantei” şi a “obiectivităţii” mass-mediei şi în acelaşi timp diminuează importanta evenimentelor, creând imaginea unui fapt “neimportant” care nu merita nici un fel de atenţie.
Autoritatea anonimă. Această formă de manipulare sau propagandă „gri” este utilizată în mass-media şi face apel la o autoritate religioasă, politica, culturală, ştiinţifică, etc. Numele persoanei care deţine autoritatea de obicei nu se comunica. În numele ei sunt citate diverse documente sau sunt oferite nişte date “ştiinţifice” necesare pentru inducerea în eroare a publicului. Spre exemplu: “Savanţii în urma cercetărilor au constatat…”, “Doctorii recomandă…”, “Din surse demne de încredere care au solicitat anonimatul”. Ce fel de “savanţi”? Ce fel de “doctori”? Ce fel de “surse demne de încredere”? Acest lucru nu-l cunoaşte nimeni, în afară de autorii însuşi, desigur. În marea majoritatea astfel de informaţii nu sunt decât nişte dezinformări. Iar trimiterea la autoritate nu este decât o încercare de a oferi seriozitate mai mare mesajului plasat.
În plus, dacă sursa nu poate fi identificată nimeni nu poartă răspundere pentru informaţia difuzată…
Informat şi lucid, la vot
În timpul actualei dispute politice, Guvernatorul Băncii Naţionale a României a spus singurul lucru de substanţă care interesează cetăţenii acestei ţări şi ar trebui să sensibilizeze la maxim şi pe liderii Uniunii Europene: e nevoie de investiţii, noi locuri de muncă, creştere şi dezvoltare. Dacă politicienii au impresia că pot câştiga voturi lăsând economia să crape, dar ţipând din toţi rărunchii că vor să facă dar nu sunt lăsaţi, atunci politicienii greşesc amarnic. Cea mai eficientă măsură „populistă” din România, în sensul că poate aduce voturi în urnă pentru cineva, este acum repornirea economiei şi apoi reparaţiile sociale (sărăcia, educaţia, sănătatea, etc.), distruse sau neluate în seamă.
După cum bine se vede în aceste zile, orbiţi de luptă pentru putere, politicienii din cele două tabere sunt hotărâţi să se bată până la distrugerea finală. În acest haos, singura speranţă rămâne luciditatea oamenilor oneşti chemaţi la vot. Iar ieşirea din criză politică majoră are nevoie, în primul rând, de prezenţa la urne cerută de Curtea Constituţională şi de Uniunea Europeană. Invalidarea referendumului va produce nelegitimitate, indiferent de rezultat.
Selecţie şi adaptare de Ioan P. ALEXA
SURSE: http://gândeşte.org/politica/basescu-cateva-tehnici-de-propaganda-si-manipulare-politica/22641/comment-page-1; http://www.antena3.ro/romania/regimul-basescu-sub-lupa-vezi-10-tehnici-de-manipulare-a-maselor-practicate-de-actuala-putere-160180.html; http://www.antoniomomoc.ro/romania-locul-de-joaca-al-lui-basescu-ponta-si-antonescu/#more-4852; http://www.antoniomomoc.ro/democratia-a-fost-violata-in-grup/#more-4829; http://stareanatiunii.com/manualul-de-manipulare-politica-3.html