La auzirea numelui său, regii Europei se înfricoșau. Și-a condus armatele din ținuturile nisipoase ale Arabiei până la porțile Vienei. Minunile sale arhitecturale stârneau invidia Europei renascentiste. Putea trimite la moarte o mie de oameni și după aceea să-i scrie soției un poem de dragoste, dar înțelepciunea și voința sa de fier au dat greș în fața unei tinere sclave, Hurrem. Acesta este pe scurt povestea celui care a fost Soliman Magnificul, cel care va face din Imperiul Otoman o superputere a lumii.
Cunoscut în Orient sub numele de Soliman Magnificul și în Occident sub numele Legislatorul, Soliman I (1494 – 1566) a fost cel de-al zecelea sultan pe care l-a avut Imperiul Otoman și cel mai puternic și mai temut conducător din Europa secolului al XVI-lea. Printre cuceririle lui se numără Belgradul, Rodosul, dar și o mare parte a regatului ungar. Soliman Magnificul a condus armata otomană în lupte de cucerire atât în Asia, cât și în Africa de Nord, ajungând să controleze Marea Mediterană, Marea Roșie și Golful Persic. Viața sa personală a fost la fel de zbuciumată, el căsătorindu-se cu o femeie din haremul său, încălcând tradițiile otomane legate de căsătorie.
SOLIMAN MAGNIFICUL, PROPULSAT ÎN PREZENT DE UN SERIAL
Viaţa şi faptele padişahului Soliman Magnificul au fost oglindite în nenumărate studii, cărţi şi filme, documentare şi artistice. Dintre acestea din urmă, „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii” (Turcia, serial, 2011; Regizor: Yagmur Taylan, Durul Taylan; scenarist: Meral Okay; producător: Timur Savci. Distribuţie: Halit Ergenc (Sultanul Suleyman Magnificul); Nebahat Cehre (Hafsa, mama Sultanului); Meryem Uzerli (Hurrem); Okan Yalabik (Ibrahim); Nur Aysan (Mahidevran, prima soţie Sultanului); Selma Ercec (Hatice, sora Sultanului); Sema Kecik Karabel (Daye); Filiz Ahmet (Nigar Kalfa); Selim Bayraktar (Sumbul); Saadet Isil Aksoy (Victoria); Merve Oflaz (Ayse);Nihan Buyukagac (Gulsah)…), difuzat în peste 40 de ţări, printre care şi România (septembrie 2012) a devenit cel mai controversat serial turcesc pentru că sultanul Suleyman (denumirea istoriografiei turceşti) este prezentat aici ca om cu vicii şi pasiuni şi nu doar ca un erou al istoriei.
Poveştile din haremul sultanului, intrigile politice ale vremii, elementele de cultură şi de civilizaţie ale perioadei otomane ale secolului XVI alcătuiesc un tablou viu şi foarte bine articulat din punct de vedere scenaristic şi regizoral. Istoriile personale, precum cea a sclavei care va deveni soţia lui Soliman, sau cea a lui Ibrahim, marele vizir al sultanului, sunt proiectate în contextul luptelor pentru putere de la Curte şi al celor pentru supremaţie geopolitică.
Urmărit bisăptămânal, cu sufletul la gură, de milioane de telespectatori, serialul turcesc „Suleyman Magnificul” descrie în principal domnia unuia dintre cei mai faimoşi sultani ai Imperiului Otoman, Soliman Magnificul, prezentând cuceriri militare, intrigi de palat şi rivalităţile din harem.
Încă de la debutul din 2011, serialul „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”, cea mai ambiţioasă producţie de televiziune din Turcia realizată până în prezent, a reuşit să înregistreze numeroase recorduri, începând de la costuri (600 de mii de dolari pe serial) până audienţe record. Mai mult, serialul s-a reflectat nu numai în succesul staţiei care l-a difuzat dar şi în arhitectura interioară, modă, bijuterii sau cultura culinară a ţării care l-a importat. Producţia a fost lăudată în The Guardian, New York Times, The Observator sau Daily News.
Controverse şi proteste
Încă de la primele episoade, criticii n-au întârziat să invoce o prea mare libertate a scenariştilor în interpretarea vieţii personale a sultanului; premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi-a manifestat public dezaprobarea şi mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze. Producţia a stârnit controverse şi proteste puternice în Turcia pentru că sultanul Soliman este prezentat ca fiind un împătimit al alcoolului, ceea ce contravine spiritului islamic. Criticii au invocat şi o prea mare libertate a scenariştilor în interpretarea evenimentelor istorice şi a vieţii intime a sultanului.
Poveştile din haremul sultanului Soliman Magnificul, intrigile politice ale vremii, elementele social-politice și de cultură ale perioadei otomane alcătuiesc totuși un tablou viu şi captivant. „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii” a ţinut prima pagină a ziarelor din Turcia după ce zeci de protestatari au ieşit în stradă cerând oprirea difuzării serialului de pe postul Show TV. Protestatarii au citit pasaje din Coran, au blocat autostrăzi, au luat cu asalt clădirea postului de televiziune, au rupt afişele, etc. Toate acestea deoarece Show Tv a început difuzarea serialului „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”, care înfăţişează dinastia otomană într-un mod atât de „indecent” şi „hedonist”, abundând în alcool, femei şi alte plăceri.
Cu toate că filmul a stârnit mai multe controverse în Turcia, el rulează în continuare, fiind aici la al treilea sezon. Marele public din întreaga lume îl îndrăgește şi este atras de faptele istorice dar şi de intimităţile de la Curte sau din Haremul sultanului.
Audienţa mare
Serialul „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii “, de la Kanal D, a câştigat bătălia pentru audienţă, fiind urmărit de aproximativ 1,5 milioane de români pe minut. El este o producţie revoluţionară, cu un buget record pentru serialele turceşti, cu un subiect care a stârnit controverse, cu decoruri şi costume fabuloase. La toate acestea se adaugă jocul actorilor, scenariul, regia şi, nu în ultimul rând, coloana sonoră, care au făcut din această producţie un adevărat fenomen.
Halit Ergenc, actorul principal din serialul „Suleyman Magnificul“ recunoaşte părţile pozitive ale serialului: „Demitizarea lui Suleyman Magnificul este un plus uriaş pentru serial, pentru că sultanul devine foarte credibil în ochii privitorilor. Eroii sunt şi ei oameni, au şi ei slăbiciuni. Aceste slăbiciuni nu-i ştirbesc însă lui Suleyman nimic din măreţia atestată cu documente istorice. Telespectatorii au acces la ce se află dincolo de consemnările seci sau de porţile bine ferecate ale Palatului Sultanului, intră în intimitatea vieţii acestuia, fie că este vorba de harem şi de relaţia cu Hurrem, de raporturile de iubire şi putere dintre sultan şi mama acestuia sau de prieteniile uneori atât de fragile dintre cel mai puternic om al Imperiului Otoman şi unii dintre supuşii lui. Suleyman iubeşte, suferă din iubire, îi face, la rându-i, pe cei apropiaţi să sufere. Suleyman poate fi manipulat uneori, deşi pare atotştiutor şi invincibil. În acelaşi timp, sultanul este înţelept, echilibrat, tandru cu cei apropiaţi, cultivat, îndrăzneţ, interesat de prosperitatea şi siguranţa poporului său.” El subliniază totuşi că: „Istoria s-ar fi scris altfel dacă nu ar fi existat Hurrem “.
Istorie şi ficţiune
Pentru interpretarea rolului său, Halit Ergenc înainte de începerea filmărilor s-a documentat serios, reuşind să înţeleagă contextul în care sultanul lua deciziile personale sau politice, să descopere ce anume îl fascina la Hurrem, să şi-l imaginez în diferite ipostaze, fie în fruntea ienicerilor, semnând documente de maximă importanţă pentru Imperiu sau impunându-şi voinţa în faţa mamei sale, pe care o iubea extraordinar de mult.
Scenaristul şi regizorul au consultat în permanență pe istorici pentru fiecare episod. Reperele istorice (cronicile turceşti sau ale diplomaţiei occidentale) au fost respectate, însă dincolo de ele, acolo unde nu existau surse documentare certe, a intervenit ficţiunea, prin poveşti sau întâmplări sentimentale intre personaje.
Au existat anumite tensiuni după primele episoade difuzate pentru că oamenii obişnuiţi şi-l imaginau pe Soliman Magnificul pe un piedestal. Era o imagine cumva schematică, rece. Serialul l-a umanizat pe Soliman şi a reuşit până la urmă să convingă publicul că nimeni nu îşi propunea să murdărească memoria unui mare om. Odată cu acest serial s-a redeschis şi curiozitatea oamenilor pentru istorie, pentru frumuseţea palatelor şi costumelor acelor vremuri, iar acest interes s-a manifestat nu numai în Turcia, ci şi în celelalte ţări unde serialul a fost difuzat.
Serialul este filmat într-un decor ce imită la scara de 1:1 Palatul Sultanilor din Istanbul (Topkapi), o bijuterie arhitecturală în care au locuit de-a lungul timpului sultanii, împreună cu haremurile lor. Costumele personajelor sunt recreate după moda vremii, fie că este vorba de rochiile şi bijuteriile somptuoase ale femeilor din haremul sultanului sau de vestimentaţia elaborată a bărbaţilor de la Curte. Decoruri şi costume spectaculoase, muzica (cu rol extrem de important în economia serialului), personaje memorabile şi fragmentele de istorie, toate acestea alcătuiesc o producție-fenomen care a cucerit atât publicul amator de secrete de alcov, cât şi pe cel împătimit al dramelor istorice.
(Va urma)