· Să fie la fel frumoasă pe dinăuntru că pe dinafară (vezi genţile Launer ale reginei Elisabeta).
· Să fie scumpă (de calitate), dar să arate simplu (vezi genţile Cassini pe care le purta Jackie Kennedy).
· Să îndeplinească rolul unui obiect decorativ şi să aducă un plus de eleganta dacă o aşezaţi pe o canapea sau la picioarele dumneavoastră.
· Să aibă rolul unui accesoriu la modă, agăţată de braţ sau aşezată pe genunchi.
· Să fie moale la atingere şi să nu zgârie mâna.
· Să ofere o plăcere secretă de fiecare dată când e folosită.
· Să se metamorfozeze în imagini diferite, dar la fel de atrăgătoare (peste trei ani, peste şapte ani, peste zece…). O geantă bună ar trebui să reziste câteva decenii (piele şi cusături de calitate). O geantă nouă încă nu e frumoasă. Răbdare!
· Să fie suficient de neutră, încât să se armonizeze cu garderoba dumneavoastră (excepţie făcând plicul de seară, purtat ca o bijuterie).
· Să fie lucrată dintr-o piele moale (datorită animalelor crescute în condiţii optime şi bine hrănite) care primeşte patina timpului (a se evita luciul de crusta).
· Să fie rezistenta la ploaie.
· Să aibă cureaua nici prea scurtă pe umăr, nici prea lungă pe braţ.
· Să aibă “bumbi” la bază, astfel încât să poată fi pusă pe jos fără să se murdărească.
· Să fie “pe măsura” dumneavoastră, ca un mantou sau o pălărie, pentru a vă avantaja silueta. Alegeţi-o, deci, în funcţie de întregul “tablou” care vă reprezintă personalitatea în faţa celorlalţi (genţile prea mici vă fac să păreţi mai voinică, cele prea mari vă incomodează).
· Să nu aibă colţuri aspre (care ucid feminitatea şi delicateţea) şi nici forme prea rotunjite (motiv de harababură în geantă).
· Să nu cântărească niciodată atunci când e plină mai mult de un kilogram şi jumătate.
· Să conţină lucruri drăguţe: detaliile sunt cele care vă scot în evidenţă (o agendă cu patina vremii, un portofel micuţ, o batistă cu monogramă, de un alb imaculat…).
Sursă: Arta simplităţii/LOREAU, Dominique. – Bucureşti: Baroque Books & Arts, 2012, pp. 58-59.