Există o prejudecată în rândul oamenilor moderni şi anume că anticii erau simpli şi „înapoiaţi”, pe când noi, cei de acum, aflaţi sub umbrelă ştiinţei moderne, suntem mult mai deschişi la minte şi mai conştienţi de realitatea în care trăim. Pe de altă parte există oameni uimiţi de unele tehnologii antice, extrem de sofisticate, care nu pot fi replicate de ştiinţa modernă. Ei sunt de părere că anticii ştiau mai puţine dar înţelegeau mai multe.
Vă prezentăm o poveste antică tibetană a cărei morală este demnă de luat în consideraţie.
„Cu mult, mult timp în urmă a existat un rege bogat care avea patru neveste, iar dintre acestea regele o iubea pe cea de-a patra cel mai mult şi o împodobea mereu cu bogăţii.
Regele o iubea, de asemenea, şi pe cea de-a treia să soţie şi mereu se lăuda cu ea când vizita regatele vecine. Cu toate acestea, el mereu se temea că aceasta îl va părăsi la un moment dat.
A doua soţie a regelui era bună la inimă şi grijulie, confidenta şi consilierul său de încredere în momente dificile. Prima soţie însă, deşi era devotată, loială şi îl iubea profund, nu prezenta interes pentru rege şi el avea tendinţa să o ignore.
Într-o zi, regele s-a îmbolnăvit şi şi-a dat seama că viaţa lui avea în curând să se sfârşească. Atunci s-a gândit la viaţa de lux pe care a trăit-o şi s-a temut că va rămâne singur pe vecie când va muri.
El a întrebat-o pe a patra sa soţia: „Te-am iubit cel mai mult, ţi-am oferit cele mai bune haine, o mulţime de daruri şi am avut mare grijă de tine. Acum, că mor, mă vei urma pentru a-mi ţine companie?”
„În niciun caz”, i-a răspuns ea şi a plecat fără să mai spună niciun alt cuvânt.
Trist, regele a întrebat-o şi pe cea de-a treia soţie: „Te-am iubit toată viaţa mea. Acum, că mor, mă vei urma şi îmi vei ţine companie?”
„Nu. Viaţa este prea bună! Când vei muri, am de gând să mă recăsătoresc”, i-a răspuns aceasta.
Apoi, regele o întreabă şi pe ce-a de-a doua sa soţie, trăgând nădejde că ea nu îl va refuza: „Am apelat mereu la tine pentru ajutor şi ai fost mereu acolo pentru mine. Când voi muri, mă vei urma pentru a-mi ţine companie?”
„Îmi pare rău, nu te pot ajuta de data aceasta. Cel mult, pot ajuta la înmormântarea ta”, a răspuns femeia.
Apoi, regele, cufundat în tristeţea lui, a auzit o voce: „Voi pleca cu tine şi te voi urma, indiferent unde te duci”. Regele s-a uitat în sus şi acolo era prima lui soţie. Ea era atât de slabă şi subnutrită… Plin de tristeţe, regele a zis: „Ar fi trebuit să am mult mai multă grijă de tine când am avut ocazia!”
Într-adevăr, noi toţi avem patru neveste în vieţile noastre. A patra soţie reprezintă corpul nostru. Nu contează cât de mult timp şi efort investim în a-l face să arate bine, acesta o să ne lase inevitabil când vom muri. Va fi ars, îngropat sau va ajunge hrană pentru animale.
A treia soţie reprezintă posesiunile noastre, statutul şi bogăţia. Când vom muri, acestea vor merge tot la alţii. Vor fi împărţite.
A doua soţie reprezintă familia şi prietenii noştri. Nu contează cât de mult ne-au susţinut şi ne-au iubit, mai departe de locul de înmormântare nu ne pot urma.
Prima soţie este conştiinţa noastră, sufletul nostru, de multe ori neglijat în goană după avere, putere şi plăcerile egoului. Cu toate acestea, conştiinţa noastră este singurul lucru care ne va urma oriunde vom merge.
Morală: Aveţi grijă de corpul vostru şi păstraţi-l sănătos, astfel încât să puteţi trăi o viaţă bună. Bucuraţi-vă de plăcerile vieţii, preţuiţi-vă prietenii şi familia şi dragostea pe care v-o oferă aceştia, nu uitaţi însă să vă hrăniţi şi sufletul, şi nu vă pierdeţi conştiinţa pe drum de dragul dorinţelor nestăvilite, pentru ca aceasta este sursa vieţii voastre şi se va dovedi prietenul vostru cel mai fidel.
Andrei PRICOPIE – 26.12.2014
Sursa povestirii – theunboundedspirit.com; http://epochtimes-romania.com/news/intelepciune-tibetana-povestea-regelui-cu-patru-neveste—227956