Motto: “Cu numele, sunt un om aparte; sunt înţeleptul din Tibet; sunt Milarepa; puţine lucruri aud, dar dau multe poveţe; gândesc puţin, dar stăruiesc îndelung; dorm puţin, dar biruiesc în lungi meditaţii. Cunoscând unul, le cunosc pe toate; cunoscându-le pe toate, ştiu că ele sunt una; am experienţă realităţii adevărate…”
***
– Învăţătorul, povaţa şi învăţăcelul sunt trei; râvna, răbdarea şi credinţă sunt trei; înţelepciunea, indurarea şi extazul sunt trei; ai aceştia sunt veşnicii îndrumători.
– Stăpânirea celor cinci simţuri e călăuza ce te scapă din robia simţirii.
– Bogăţia e ca roua pe firul de iarbă, aşa să dai pomeni şi să nu-ţi bănui.
– Când binecuvântarea adevăratei lumi ai primit-o, cinsteşte poruncile ca lumina ochilor.
– Mânia e rădăcină pieirii, şi de-ar fi şi viaţa-ţi s-o pierzi, cugeta asupra răbdării.
– Nu istovi în a-ţi face mai bun vecinul decât pe tine însuţi, ci te îndreaptă înspre virtute.
– De l-ai căutat pe Buddha şi nu l-ai găsit, contemplă esenţa propriei minţi.
– Credinţa e ca ceaţa de toamnă, atunci când dispare roagă-te pentru statornicie.
– Fiule, drept mănăstire mulţumeşte-te cu trupul, căci substanţa trupească e palatul divinităţii.
– Drept învăţător mulţumeşte-te cu mintea, căci cunoaşterea adevărului e începutul suferinţei.
– Drept hrană mulţumeşte-te cu extazul, căci liniştea este chipul desăvârşit al divinităţii.
– Dărnicia e însuşire sacră regală: dacă un om îşi dăruieşte tot avutul va primi regatul celui mai înalt zeu.
– Moralitatea e scara principală spre eliberare.
– Răbdarea e însuşirea sacră şi sfântă.
– Perseverența e calea scurtă spre eliberare: e calea de mers spre orice sfinţenie. Cel ce n-o are e lipsit de speranţă. Omul trebuie să încalece armăsarul perseverentei. Niciunul care a auzit şi a cugetat adânc la obţinerea meritului prin practicarea credinţei nu se poate lipsi vreodată de ea.
– Meditaţia e însuşirea sacră ce aduce ştiinţa.
– Înţelepciunea e însuşirea sacră ce ţine de realitatea adevărată.
– Omul cel rău nu se gândeşte la venirea morţii.
– Grabă mirenilor e ca un duşman furios care atacă din spate.
– Caii, averea şi turmele de oi ca mijloace de trai sunt ca vântul furtunii ce-ncovoaie firul ierbii.
– Acest trup amăgitor cuprins de suferinţa e ca un hoit aurit.
– Ghicitul, vrăjitoria şi astrologia, asta triplă şarlatanie e ca palavrageala mincinosului.
– Acest cântecel al vostru amăgind ascultătorii este ca torsul unei pisici viclene.
– Stăpânirea unei averi cu casa şi pământuri e că necugetarea de a cere unui nerod.
– Împărtăşirea credinţei fără înţelesul ei este ca minciuna impostorului.
– Cel care gospodărindu-se nu urmăreşte propriu-i câştig, ci câştigul aproapelui este un om virtuos.
– Să te ataşezi de un învăţător înţelept constituie ghidul spre lumea aceasta şi spre cea de dincolo. Să priveşti luna răsărind în întunericul simţurilor înseamnă să-ţi alegi călăuză.
– Să dedici credinţei toate câte le-ai dobândit înseamnă să faci un pod plutitor.
– Este potrivit să te pregăteşti pentru ploaie prin acceptarea morţii.
– Vederea unui credincios murind insufla îndemnuri înspre virtute: el găseşte bucurie în toate.
– Vederea morţii unui păcătos arata diferenţa dintre virtute şi viciu: el vede căinţa în toate.
– Vederea celui bogat murind te învaţă că bogăţia e un inamic: el vede puterea de a da în toate.
– Vederea unui bătrân murind arată ce trecătoare e viaţa; vederea unui tânăr murind te-nvaţă că viaţa nu-i sărbătoare.
– Când meditezi la fiinţele simţitoare care te-au zămislit în vieţile anterioare, mulţumeşte-le mereu.
– Când meditezi la profundele învăţături şoptite la ureche, depune forţă şi energie în a le răspândi.
– Dacă urmăreşti adevărul sfânt până la capăt, fără exaltare sau degradare, păstrează drumul de mijloc.
– Când contempli cum cere credinţă, contemplă doar un lucru şi nu sări de la una la alta.
– Când cultivi credinţa sfântă, renunţă la toate activităţile lumeşti.
– Călătoria în lumea de apoi este mai lungă decât călătoria vieţii acesteia.
– Întunericul lumii de apoi este mai negru decât întunecimea acestei vieţi.
– Cel care vieţuieşte cu duşmanul numit zgârcenie, deşi crede că a câştigat, îşi face doar rău.
– Cel care doarme în nesimţire în braţele duşmanului numit întunecime, deşi crede că a câştigat, face doar rău.
– Frică de lumea de dincolo este mai mare decât frică de viaţa aceasta.
– Cel care se lasă tras îndărăt de duşmanul numit rubedenie, deşi crede că a câştigat, face doar rău.
– Calea spre lumea de apoi este mai lungă decât calea vieţii acesteia.
– Cel care este înşelat de duşmanul numit trândăvie, deşi crede că a câştigat, îşi face rău singur.
– Dacă vă păziţi trupurile şi le păziţi ca pe nişte pietre de peruzea, împrejurările le vor face să cadă precum copacii bătrâni.
– Deşi bogăţiile adunate sunt ca mierea, împrejurările le vor împrăştia ca promoroaca.
– Dacă frumuseţea poate fi mândră ca florile în sălbăticie, împrejurările o vor distruge ca grindina.
– Deşi sunteţi prieteni buni ca mama şi fiul, împrejurările vă vor face să va certaţi ca şi rudele duşmănoase.
– Deşi vă răsfăţaţi în fericire ca soarele, nenorocirea vă va copleşi ca o vijelie.
– Daţi pomană celor nevoiaşi oricând e nevoie.
– Viaţa e ca o picătură de apă trecătoare.
– Indolența e ca jefuirea unei case goale.
– Tinereţea e ca o floare de vară.
– Bătrâneţea e ca un foc aprinzând un lemn.
– Naşterea şi moartea sunt ca răsăritul şi apusul soarelui;
– Boala e ca o pasăre tânără prinsă în furtună.
– Viaţa e ca o lampă hrănită cu ulei; în adevăr nu va arde veşnic.
– Răul e ca o cascada într-o prăpastie; n-am văzut să se fi întors vreodată să curgă în sus.
– Omul cel rău e ca o tulpină otrăvită; cine se ţine de ea e pierdut.
– A-ţi uita datoria e ca o boabă de mazăre pişcată de ger; oricine lasă nefăcut ceea ce ar fi trebuit făcut o termina prost.
– Practicarea credinţei e ca grija pentru semănătură; cel care o face cu sârg va recolta beneficiu.
– Învăţătorul e leacul amar îndulcit cu miere; oricine se sprijină de el va câştiga.
– Jurământul solemn e ca turnul de veghe al paznicului.
– Cel care cultivă adevărul va izbândi.
– Faptele bune şi cele rele sunt ca roata vieţii; cel care greşeşte are de suferit.
– Moartea e ca o umbră aruncată de soare; n-am văzut vreodată să poată fi oprită.
– Cel care e mulţumit doar să vorbească despre credinţă, când e pus faţă-n faţă cu realitatea, e copleşit imediat.
Selecţie din: Cartea Cântărilor lui MILAREPA.- Floreşti: Limes, 2014.
ADAGIO. MILAREPA, MARELE YOGHIN TIBETAN: Note de lectură
Jetsun MILAREPA (în tibetana Rje-btsun Mi-lla-ras-pa înseamnă: Milă, Cel îmbrăcat în veşmântul de bumbac al asceţilor);
“Cântecele lui Milarepa” sunt considerate texte canonice ale buddhismului Mahayana. Ideile conţinute în ele, perfect ortodoxe, au avut un puternic ecou în mai toate şcolile şi sistemele filosofice din Tibet;
Milarepa (n. 1040), unul din cei mai mari poeţi ai Tibetului şi discipol de frunte a lui Lama MARPA, cel care a a dus învăţăturile buddhiste indiene în Tibet. La rândul său, Milarepa a format zeci de discipoli desăvârşiţi în tradiţia yoghină (Cele Şase YOGA) a lui Marpa.
Milarepa rămâne unul dintre cei mai mari clasici ai literaturii tibetane; el s-a păstrat în memoria Tibetului că u erou naţional în care se manifestă cu strălucire idealul specific Tibetan.
Descendentă, naşterea…
“Eu sunt din tribul Josay (Descendenti-ai-Nobililor) din clanul Khyungpo (Vulturului) şi numele meu este Mila-Repa. În tinereţe am comis unele fapte negre, iar la matiritate unele fapte albe; în present am elinminat deosebirile dintre negru şi alb. Împlinind scopul cel mai important al vieţii, eu unul nu mai am nevoiesa mă străduiesc pentru viitor.” (p. 20)
“În Anul Dragonului-de-Apa (anul 1052), în prima lună de toamnă şi într-a douăzeci şi cincea zi, sub o stea norocoasă, s-a întâmplat că eu să mă nasc.” (p. 26)
Părinţi: Tatăl: Mila-Sharab-Gyaltsen; mama: Karmo-Kyen (Ghirlanda-Alba), cu domiciliul în Kyanga-Tsa, provincial Gungthang din Tibet, la graniţe cu Nepalul.
După moartea tatălui, mama şi cei doi copii, îşi pierd întreaga avere prin furtul ei de către rude apropiate, unici şi mătuşa. Jetsun a experimentat astfel suferinţa, până la începutul educaţiei.
Pentru a pedepsi pe cei care iau luat averea, Jetsun învaţa magia neagră, artă a distrugerii. El o consideră doar un act de justiţie şi dreptate. Aplicând magia neagr, au fost ucişi 35 de oameni implicate în furtul averii şi provocată grindina asupra recoltelor bogate.
“M-am căit amarnic pentru distrugerile şi suferinţele pricinuite de mine prin vrăjitorie, pentru uciderea atâtor duşmani de-ai mei şi pentru dezlănţuirea scelor furtuni cu grindină. Tânjeam atât de mult după partea spiritual, încât uitam să mănânc”…
Jetsunt primeşte binecuvântarea Învăţătorului lui să trăiască o viaţă de studiu spiritual. Pregătirea În Adevărata Doctrina pentru a obţine Eliberarea, o face în principal cu Marpa Tălmăcitorul (guru, lama)
MILAREPA: ZICERI
Faptele bune şi cele rele produc rezultate pe măsură.
Cultiva mintea universal (bodhi), ce priveşte toate fiinţele cu dragoste şi preţuire.
***
Expresii specific buddhiste: posesori ai păcii minţii; camera Sacrei Prezente; Adevăruri Transcedentale, Adevărul Etern, Roata Dharmei, Zeităţi Tutelare, Zeităţi Karmice, Tărâmul Morţilor, Artă (magia) neagră, Doctrina adevărată, Perfectă Stare de Buddha, Eliberarea Finală, Supremele Adevăruri şoptite la ureche, Scopul Suprem, Cunoaşterea şi Experienţa Transcedentală, Spaţiul Cosmic, Sfânta Dharma, Sfânta Doctrină, Calea emancipării, Marea Perfecţiune, Eliberarea, Doctrinele Tantrice, Ceremonia Iniţierii, Steagul Victoriei, Cei Victorioşi, Ceremonia de Consacrare, Eliberarea, Dharma Cea mai Sacră, Adevărurile Mistice, Starea de Buddha, Adevărurile Salvatoare, Învăţătura Adevărurilor, Graţia Divină, Revelaţii Spirituale, Cele patru formule pentru Refugii. Poruncile, Legămintele, Instrucţiuni Spirituale Non-Temporale, Sadhana (Meditaţia), Adevărurile Mistice ale Fiinţelor De-Doua-Ori-Nascute, Marea iniţiate în Demochog Mandala, Cercul Mistic, Sacră Doctrină, Perfectă Eliberare, Cele Patru Diviziuni ale Doctrinei Buddhiste, Scoala Liniei de Transmisiune, Calea Profundelor Adevăruri, Cea mai Preţioasă Iniţiere, Scurtătură Imuabilei Cai, Preceptele Binecuvântatului Victorios,
***
Proverbe tibetane:
Aplica chiar şi grăsimea de câine, dacă aceasta vindeca rana. – Proverb Tibetan
Încredinţează-ţi averea altora şi te vei preschimba într-un câine ce păzeşte uşa. – Proverb Tibetan
Atâta timp cât oamenii nu se transformă ei însăşi într-o proprietate, proprietatea nu este stabilă; este precum rouă pe firele de iarbă. – Precept Tibetan
Mai uşor este să măsori o apă curgătoare, cu un vas de-o litră, decât să obţii recunoştinţa unui om rău. – Proverb Tibetan
Când încredinţezi altora casa ta, te vei trezi la uşă. – Proverb tibertan