Un bun drumar nu se poticneşte;
Un bun vorbitor nu se gângăveşte;
Un bun socotitor nu foloseşte răbojul;
Un bun închizător nu are nevoie de zăvor şi bolţ;
Bunului innodator nu i se străvede înnăditură.
Drept urmare:
El nu respinge pe nimeni,
Afla mereu o cale de a te scoate la liman;
Nu e silit să-şi recunoască neputinţă.
Aceasta dă măreţiei sale prisos.
De aici, urmează:
Omul superior e protectorul celui inferior;
Inferiorul e unealta destoiniciei Superiorului.
Veneraţie faţă de Învăţător, iubire faţă de unealtă.
Aceasta, în pofida tuturor puternicilor obştei,
Este şira spinării Ordinii comune:
Sensul profund şi temeinic se vădeşte astfel.
Sursă: Tao-Te-King (Cartea despre Cale şi Virtute) /LAO-TSE; În româneşte regândit de Dan Constantinescu (Dan Nicoară). – Bucureşti: Mondero, 2004. P. 45.