Motto: “ Oamenii de azi se impart in doua categorii: cei care au citit si au vazut filmul ,
si cei care urmeaza sa o faca.” (Parafrazare dupa “Sunday Times”)
“Stapanul Inelelor” – noua Biblie a generatiei actuale
Printre multe altele, un fenomen cultural complex, se intampla la scara planetara acum la inceput de secol XXI: readucerea in atentia opiniei publice mondiale, printr-o ecranizare de exceptie facuta de neozeerlandezul Peter JACKSON, a unei stralucite opere literare britanice, putin cunoscuta publicului romanesc, “Stapanul Inelelor” semnata de J.R.R. TOLKIEN.
Autorul romanului-epopee “Stapanul Inelelor”, britanicul John Runald Reuel TOLKIEN (1892-1973), desi nu mai traieste printre noi de mult, are cam tot ce-si poate dori un scriitor contemporan implinit: un stil propriu, tiraje mari si un public numeros, in crestere. Unii ii elogiaza imaginatia, altii ii admira arta de a crea suspans; peste tot in lume titlurile lui, redescoperite, sparg normele box-officiului si produc aglomeratie in librarii. Pe lista “Forbes” autorul trilogiei “Stapanul Inelelor” ocupa locul trei (cu 14 milioane de lire pentru perioada septembrie 2002 – septembrie 2003) privind cele mai mari venituri aduse de celebritati care nu mai sunt printre cei vii. Iar intr-n sondaj realizat de BBC in perioada aprilie-decembrie 2003, acelasi roman a ocupat locul intai, prin votul a 174.000 de persoane, dintr-o lista de cinci titluri, depasind romanul “Mandrie si prejudecata” semnat de Jane AUSTEN. Trilogia lui J.R.R. TOLKIEN este considerata de milioane de cititori drept cea mai mare carte de aventuri scrisa vreodata, iar ecranizarea ei, de cinefili, un pariu reusit
Desigur, meritul de a repune in circuitul public spre lecturare romanul “Stapanul Inelelor” ii revine incontestabil regizorului Peter JACKSON, care prin ecranizarea acestuia a schimbat si imaginea Noii Zeelande in lume. Regizorul/scenaristul/producatorul Peter JACKSON a fost singurul capabil sa aduca pe ecran o opera de o asemenea complexitate si avengura. In ochii admiratorilor acest merit este cu atat mai mare cu cat un scriitor ca TOLKIEN avea renumele de a fi imposibil de ecranizat
.
Cine este TOLKIEN ?
In media clasica sau cea electronica, J.R.R. TOLKIEN este comentat, etichetat, dezbatut, contestat si de cele mai multe ori, adulat.; prin operele sale, el a schimbat harta literaturii fantastice, stergandu-i cunoscutele-i granite clasice. Cu toate acestea, in mod inexplicabil, Enciclopedia Britanica nici nu-l pomeneste in paginile sale!
Totul a inceput in 1936, dintr-o joaca a scriitorului. Acesta, primind de la un student, dupa un examen scris, o foaie alba, a inventat pe loc un cuvant : “hobbit”. De aici, avea sa imagineze apoi un nou univers, fabulos si fascinant, o lume proprie si ciudata, zamlisita de la zero, cu personaje cu totul originale, cu plante si etinitati nemaivazute, nemaiauzite si nemaiintalnite. Toate acestea, in trei romane considerate de unii specialisti ca fiind creatia literara a secolului XX in plan fantastic.
J.R.R. TOLKIEN s-a nascut din parinti englezi, in Africa de Sud, in 1892, si a murit in 1973. Cand era mic, Tolkien era pasionat de miturile si vechile limbi nordice. A urmat studii lingvistice si a devenit unul dintre cei mai buni filologi din lume, predand anglo-saxona la faimoasa universitate Oxford. Lucrarile sale de referinta in plan literar sunt :”Hobbbitul”(1936), “Stapanul Inelelor” (1954), “Silmarillion” (1973) si “Roverandom”.
“Stapanul Inelelor” – descifrari si repere de lectura
Preludiul intelegerii trilogiei “Stapanul Inelelor”, unde sunt relatate cele petrecute in cel de-al Treilea Ev, il constituie mai inatai lectura romanului “Silmarillion“, recent tradus, cartea Creatiei si a istoriei eroilor Primului Ev al Lumii, vremea cand Morgoth Vrajmasul, primul stapan al Intunecimii, traia pe Pamantul de Mijloc, vremea cand Elfii Nobili au pormit razboi impotriva lui pentru a-si lua inapoi Silmarillii, cele Trei Nestemate sau Inele ale puterii lor. Si, apoi, lectura trebuie continuata cu cea a romanului “Hobbitul”, povestea unor aventuri extraordinare prin care trece un grup de pitici gnomi in recuperarea unei comori fabuloase ce apartinuse strabunilor lor. Participand fara voie in acesta expeditie periculoasa, hobbitul Bilbo Baggins, are norocul sa gaseasca intr-o mina parasita un inel deosebit si “nepretuit”, Inelul Suprem, care pus pe deget dadea puteri deosebite si invizibilitate detinatorului, inel ce apartinuse ultima data lui Gollem, o creatura mica si scarboasa.Cand a implinit varsta de 111 ani, Bilbo Baggins incredinteaza pretiosul inel, spre pastrare, lui Frodo, nepotul lui, care este destinat a fi Pastratorul, Purtatorul si Distrugatorul acestuia.
Povestea “Stapanului Inelelor” sau “Istoria Razboiului cel Mare al Inelelului” a fost inceputa curand de J.R.R. TOLKIEN, dupa ce acesta a scris romanul “Hobbitul” si inaintea publicarii acestuia in 1937, alcatuirea propriu-zisa durand, cu intreruperi, din 1936 pana in 1949.
Roamnul-epopee “Stapanul Inelelor” este alcatuit din sase carti, grupate in trei parti: “Fratia Inelelor”, “Cele doua Turnuri” si “ Reintoarcerea Regelui”, cu un Prolog, harti si Sinopsis, fiind incheiat cu o serie de anexe explicative privind Razboiul Inelului, regii si regatele, dinastiile si neamurile, timpurile si evenimentele, semintiile (elfi, oameni, hobbiti, orci, gnomi, etc.) si limbile lor, precum si alte date interesante la care se fac referinte in povestirea principala.
Tema povestii a fost fixata de la inceput asupra Inelului Suprem, inelul fara pereche, ca element de legatura intre intamplarile si faptele din “Stapanul Inelelor”, “Silmarillion” si “Hobbitul”.
In timpurile stravechi ale omenirii, existau 21 de Inele ale Puterii, reprezentand raportul de forte de atunci. Pentru echilibrul dintre semintiile Pamantului, ele erau impartite astfel: trei pentru stapanii Elfi, sapte pentru Gnomii pitici, noua pentru Oameni, unul pentru Seniorul Intunericului, toate cautate, adunate si ferecate de stapanirea unuia nepretuit, Inelului Suprem. Despre destinul acestuia este vorba in trilogia “Stapanul Inelelor”.
Foarte pe scurt, romanul in sine descrie peripetiile fascinante ale hobbitului Frodo Baggins din Comitat si ale prietenilor acestuia pentru a-si indeplini destinul distrugerii Inelului Suprem in tinutul Mordor si de a obtine astfel izbanda in fata Raului numit Sauron sau Marea Intunecime.
Multi cititori ai romanului “Stapanul Inelelor”, contemporani cu J.R.R. TOLKIEN, considera ca scriitorul a comentat razboaiele si comporatmentul militar din vremurile de intuneric ale omenirii sau perioada celor doua razboaie mondiale (1914-1945), cartea fiind o parabola a lumii politice si militare pe care Tolkien a trait-o. “Tolkien a fost inrolat in timpul Primului Razboi Mondial si a scris
“Stapanul Inelelor” premiat sub bagheta regizorului Peter JACKSON
Peter JACKSON (nascut in 1961) este astazi cel mai important nume din cinematografia neo-zeelandeza. Si asta nu se datoreaza doar ecranizarii ‘Stapanului Inelelor” ci, in special, minicapodoperelor “Bad Taste”, “Meet the Feebles” si “Braindead”, dramei fantastice “ Heavenly Creatures”, aventurii “The Frighteners” sau falsului documentar “Forgotten Silver”, toate formidabile in felul lor. Aceste titluri si “The Lord of the Rings “ compun portretul unui regizor a carui dragoste pentru cinema e depasita doar de priceperea cu care face filme.
Ecranizarea trilogiei “Stapanul Inelelor”, creatie denumita de fanii tolkieni si “Noua Biblie” a generatiei lor, a declansat un fenomen cultural de masa la nivel mondial. Aceasta pentru ca este un film epopee in care gasesti de toate: fantastic, drama, alegorie, romantism, scene de actiune si mari batalii, scene de subtila poezie si umor, replici in limbi bizare, cu sonoritati arhaice si, desigur, efecte speciale inedite. In toate seriile plastica decorurilor, chipurilor si costumelor, inventivitatea vizuala, dar si cea sonora sunt impresionante, grandioase si magistrale. Iar in ceea ce priveste scenele de batalie, specialistii sustin ca ele isi au, de pe acum, locul in antologiile genului. La toate acestea se adauga participarea remarcabila al actorilor Elijah WOOD (Frodo), Jan McKELLEN ( vrãjitorul Gandalf), Liv TYLER (printesa Arwen), Viggo MORTENSEN (regele Aragorn), Sean ASTIN (Sam), Orlando BLOOM (elful Legolas), John RHIS-DAVIES ( piticul Gimli) sau Andy SERKIS ( creatura Gollum) .
Pentru realizarea mastodontului cinematografic “Stapanul Inelelor”, trilogie compusa din “Fratia Inelului” (I), “Cele doua Turnuri”(II) si “Intoarcerea Regelui”(III), 200 de tehnicieni si o echipa de 2400 de actori si figuranti au muncit timp de 274 de zile de turnare, in anii 2000 si 2001, pe platourile de filmare din Noua Zeelanda, tara de bastina a regizorului Peter JACKSON. Cu un buget de 290 de milioane dolari, regizorul neozeelandez a realizat trei filme in loc de unul singur si, ceea ce constituie o premiera, le-a turnat simultan. La filmari s-au folosit 900 de armuri, 2000 de obiecte de uz casnic, 5000 de metri patrati cultivate (pentru gradinile hobbitilor) si s-au compus 9 ore de muzica pentru coloana sonora.
Turnate toate odata, cele trei serii au fost lansate pe rand, la intervale care sa asigure venituri cat mai mari. Decizia de a filma totul deodata a evitat costul demontarii si remontarii decorurilor si a garantat prezenta actorilor in toate cele trei filme. Proiectul nu a fost lipsit de riscuri; aceasta pentru ca esecul primei parti ar fi insemnat esecul intregii trilogii. Totusi, ceea ce a asigurat succesul filmelor a fost varietatea publicului lor, care a depasit cu mult numarul adultilor care au citit cartile lui Tolkien in copilarie, dar si un marketing profesionist si agresiv.
Scriitorul britanic J.R.R. TOLKIEN a avut nenumarate descrieri specifice ale sunetelor in cartile sale. Cel care le-a transpus in coloana sonora a filmului a fost compozitorul Howard SHARE, care a a si castigat un premiu OSCAR, Discul de Platina International (cu peste un milion de piese vandute) si Discul de Aur pe piata americana cu peste 500.000 unitati vandute, toate pentru muzica din seria “Fratia Inelului”. Pentru a crea sunetele din filmele sale echipa lui Jackson a lucrat in tot teritoriul Noii Zeelande spre a capta un mix unic de elemente care sa se potriveasca temelor abordate. La un moment dat, echipa de sunet a mers pe un mare stadion cu 25.000 de oameni pentru a inregistra zgomotul unei mari batalii; cu acel prilej, Jackson a dictat spectatorilor sa faca diferite zgomote, ca cele produse de bataia din picioare, de cea cu mainile in piept sau cea produsa de soptitul colectiv.
Primele doua parti ale trilogiei au adus din vanzarea biletelor incasari de 1,8 miliarde dolari, iar partea a treia 124 milioane dolari din doar primele cinci zile de difuzare!
Partea intai, “Fratia Inelului” a avut in 2002 un numar de 13 nominalizari la Oscar, castigand 4 statuete, a “recoltat” 3 nominalizari la “Globul de aur” si trei premii ale Institutului American de Film, fiind editat in format DVD in 40 de milioane de exemplare, cu un profit de un miliard de dolari. In aceasta serie aflam ca tanarului hobbit Frodo i-a fost dat spre pastrare un inel magic, care nu trebuie, cu nici un pret sa incapa pe mana fortelor Raului, conduse de Sauron. In fruntea unui grup de viteji din diferite semintii ale Pamantului el va pleca intr-o calatorie pentru a salva “Tinutul de mijloc”.
“Cele Doua Turnuri”, partea a doua din trilogie, a fost nominalizat la 6 categorii pentru premiile Oscar din 2003. Aceeasi serie, aflam recent, a fost nominalizata la premiile MTV Movie Awards 2003 pentru ceremonia din 31 mai 2004. Seria a doua urmareste in continuare aventurile hobbitilor si ale aliatilor lor, regele Aragorn, elful Legolas si piticul Gimli in drumul lor catre Portile Negre din Mordor; ei vor trebui sa infrunte impreuna puternicele forte ale celor Doua Turnuri conduse de vrajitorii Saruman si Sauron, Turnul Orthanc din Inegrad si Fortareata din Barad-dur.
Cea de-a treia serie din “Stapanul Inelelor”, “Intoarcerea Regelui” a fost lansata in decembrie anul trecut in Noua Zeelanda, SUA si Europa si a starnit acelasi entuziasm general. Mai mult decat oricare parte a epopeei “Stapanul Inelelor”, seria a treia pune in lumina temele durabile care stau la baza romanului lui J.R.R. TOLKIEN. “Toate povestile pe care le-am respectat, calatoriile pe care le fac personajele – ce le place, pentru ce lupta, chiar si motivele pentru care prietenii lor si-au dat viata – au dus la aparitia acestui film”, comenteaza Peter JACKSON.
Cea de-a treia parte aduce, in sfarsit, linistea spiritelor peste pamantul Tarii de Mijloc. Ocrotit de vrajitorul Gandolf si prietenii sai, Frodo va distruge Inelul, Aragorn, regele-erou revenind pe tronul din Gondor. Uriasa forta militara a Imperiului Intunericului e invinsa pana la urma, fara lupta, de inteligenta si tenacitatea hobbitilor Frodo si Sam. Ordinea revine in lume si in Comitat. Astfel se incheie maiestoasa si fascinanta trilogie a Inelelor.
Criticii americani il considera cel mai bun film al anului 2003, fiind socotit favoritul numarul unu la premiile OSCAR din 29 februarie 2004; Institutul American de Film (AFI)l-a inclus si el pe lista celor mai bune zece filme ale aceluiasi an. Si o ultima stire despre aceasta serie, in privinta de premii: “ Intoarcerea Regelui” a castigat in 10 ianuarie a.c., la Los Angeles, titlul de “Cel mai bun film”, iar Peter JAKSON, titlul de “Cel mai bun regizor” in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor “Critics Choice” acordate de Broadcsast Film Critics Associatin (BFCA). Dupa felul in care a fost primit de critica si marele public , “Intoarcerea Regelui” are sansa sa devina cel mai popular film din toate timpurile; toata lumea care l-a vazut l-a declarat ca fiind cel mai bun din trilogie, fapt confirmat si de noul record la incasari realizat in primele cinci zile de difuzare.
Capodopera cinematografica “Stapanul Inelelor” realizata dupa creatia scriitorului britanic TOLKIEN, a generat si o adevarata afacere, ecranizarea propriu-zisa punand in miscare o intreaga industrie de obiecte si produse tematice (bijuterii, jocuri de calculator, CD-uri, DVD-uri, harti, monede, timbre, obiecte decorative si replici ale vesmintelor purtate de eroi, etc.), iar sub “efectul Frodo” turismul Noii Zeelande a primit un impuls demn de invidiat. Fenomenul in sine poate fi comparat doar cu “febra S.F.” declansata de filmul “Razboiul Stelelor” din anii ’79-’80 sau cu “Harry Potter” din zilele noastre. Prin toate acestea, regizorul Peter JACKSON a fost scos din anonimat si proiectat in prim-planul atentiei generale, succesul extraodinar al trilogiei aducandu-i un contract banos pentru a realiza o noua versiune a filmului-cult “King Kong”. Cand Peter JACKSON a inceput acum trei ani ecranizarea “Stapanul inelelor” nimeni nu s-a asteptat la un asemnea succes de critica si comercial, succes concretizat mai sus prin incasari record si nenumarate premii.
Difuzarea din 2 ianuarie a.c. celei de a treia serii in cinematografele din Romania a avut un oarecare succes; in primul weekend din 2004, in salile de cinematograf din Bucuresti, Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, ultima parte a seriei “Reintoarcerea Regelui” a strans 34.579 spectatori si a adus incasari de 2.647.371.547 lei (81.312 USD). La Bistrita, filmul este programat sa fie difuzat intre zilele de 23-27 ianuarie 2004, managerul Complexului “Dacia”, d-l Nicolae COSTAN sperand la incasari tot asa de mari, avand in vedere ca filmul va intra destul de tarziu, peste 2-3 ani, in retelele HBO si Cablu TV. Se pare ca si in orasul nostru ar exista destui amatori care sa fie dispusi la o proiectie non-stop a trilogiei, insumand nu mai putin de noua ore…
Ioan P. ALEXA, fan “Tolkien”
P.S. 1) Bibliografia traducerilor lui J.R.R. TOLKIEN in limba romana: Hobbitul.- Bucuresti: RAO, 2002; Poveste cu un hobbit.-Bucuresti, 1975; Povestea unui hobbit.-Ploiesti: ELIT, 1995; Silmarillion.-Bucuresti:RAO, 2003; Stapanul Inelelor(1-3).-Bucuresti: RAO, 1999-2001.
2) Filmografie : Stapanul Inelelor : Fratia Inelului (1); Cele doua Turnuri (2); Intoarcerea Regelui(3); Coproductie SUA/Noua Zeelanda, 2001-2003; Cu : Elijah Wood, Jan Mckellen, Liv Tyler, Viggo Mortensen, Sean Astin, Cate Blanchet…; Regia: Peter Jackson ; Distributie: InterComFilm Romania.
Surse consultate:
– Basmele, eficiente in evitarea razboaielor/D.L.M.-In: Ziua, 10, nr. din 19 febr. 2003, p. 16;
– Britanicii citesc pe rupte “Stapanul Inelelor”/B.M.-In: Ziua, 10, nr. 2891/15 dec. 2003, p. 16;
– Carte: Intoarcerea regelui/JRR Tolkien (Editura RAO, 2001)/V.F.-In: FHM Romania, nr.15/iul. 2001, p. 30;
– Filmul zilei: Stapanul Inelelor – Fratia inelului.-In: Adevarul de Weekeend, nr. 80/18-28 dec. 2003, p. 11;
– “Intoarcerea regelui” conduce in box-ofice-ul american/D.M.-In: Ziua, an.10, nr.2902/31 dec. 2003, p. 16;
– Jocuri: Lord of the Rings: The Return of the King/PPA, D.-In: Romania libera, nr. 4158/19 nov. 2003, p. 6;
– Legendele Pamantului de Mijloc: Silmarillion”…-In: Capital, nr.1/1 ian. 2004, p. 38;
– Lumea “Stapanului Inelelor”/A.M.-In: Ziua, 10, nr.2652/7 mart. 2003, p.16;
– “Matrix” retras din topuri pentru binele “Stapanului”/TUPA, Cosmin.-In: Evenimentul zilei, 9, nr. 3606/8 ian. 2004, p. 23;`
– Premiera la Patria si Hollywood Multiplex: Stapanul Inelelor: Cele doua turnuri.-In: Evenimentul zilei.Ghid TV, nr. 9/28 febr.-6 mart. 2003, pp. 16-17;
– Scaune de vanzare la premiera “Lord of the Rings”/B.M.-In Ziua, 10, nr. 2833/ 7 oct. 2003, p. 16.;
– Sfarsitul povestii: “Stapanul inelelor – Intoarcerea regelui”…-In: Romania libera.Timpul liber.Ghidul divertismentului, nr. 1/1-7 ian. 2004, p. 36;
– Stapanul ecranelor: Intoarcerea Regelui.-In: Capital, nr. 52/25 dec. 2003, p. 77;
– Stapanul Inelelor (Vol.1-3)/ TOLKIEN, J.R.R.-Bucuresti: RAO, 2001-2002;
– “Stapanul Inelelor”, favoritul Oscar/G.T.-In: Ziua, 10, nr. 2894/18 dec.2003, p. 18;
– Stapanul Inelelor: Fratia Inelului.-In: HBO, nr. 12/dec. 2003.
– “Stapanul inelelor”: [Cele doua turnuri], inca o nominalizare/D.L.M.-In: Ziua, 9, nr. 2686/16 apr. 2003, p. 20;
– “Stapanul Inelelor”, hobbitii, orciler si elfii “cuceresc” Londra/L.V.-In: Magazin international, nr.521/2003, p. 24;
– Stapanul inelellor : Intoarcerea regelui.- In Adevarul de Week-end, nr.82/8-14 ian.2004, p.2;
– Stapanul Inelelor: Intoarcerea regelui.-In: Evenimentul zilei.Ghid TV, nr.1/31dec.2003- 8 ian.2004, p. 20;