1/Cu cât vom da societăţii mai mult decât primim de la ea, cu atât ne vom fi îndeplinit mai bine moştenirea în această lume.
2/Sănătatea corpului atârna în primul rând de hrană şi aer; cea a sufletului, de lectura şi mediu.
3/A te ridica asupra aprecierilor şi consacrărilor contemporanilor tăi înseamnă a privi în eternitate.
4/Două lucruri sunt întotdeauna sincere şi nu înşeală niciodată: oglindă şi conştiinţa.
5/Acolo unde legea omenească tace, intervine legea divină, trezind conştiinţa, uneori foarte târziu, dar întotdeauna în mod sigur.
6/Adesea crima este rezultatul unei nedreptăţi, pe care societatea n-a înlăturat-o la timp.
7/Eroismul este adversarul destinului.
8/Dictaturile sfârşesc prin revoluţii şi revoluţiile prin dictaturi.
9/Cel care are dreptate e bine să aibă de partea sa şi forţa; numai argumentele nu sunt întotdeauna suficiente.
10/Caută în viaţa să te porţi astfel, încât să poţi ierta pe toţi, fără să ai nevoie de iertarea nimănui.
11/Iartă tot, dar nu uita nimic. A ierta e frumos; a uita e imprudent.
12/A profita de experienţa altora este mai util decât a fi învăţat.
13/Forţa se menţine prin drept, iar dreptul prin forţă.
14/Independența gândirii suferă de pe urma cititului. Cu cât citim mai mult, cu atâta gândim mai puţin.
15/A citi şi a gândi în acelaşi timp este un lucru greu pe care numai puţini sunt în stare să-l facă.
16/Unii gândesc, fără a scrie; alţii scriu, fără a gândi; mulţi gândesc după ce scriu; puţini scriu după ce gândesc.
17/Cine îşi poate stăpâni gândurile, acela uşor îşi stăpâneşte şi vorbele şi faptele.
18/Infinitul este o iluzie, care se înfăţişează sub alte trei iluzii: spaţiul, timpul şi materia.
19/Inteligenţa e ca şi averea; folosul ei atârnă de întrebuinţarea care i se dă.
20/Impresia pe care o produce asupra noastră o carte variază după vârstă, cultură, dispoziţie sufletească, şi-n general după timp şi loc.
21/Şi-n numele legii s-au săvârşit nedreptăţi.
22/Sub masca politeţii se ascunde adesea ipocrizia şi răutatea.
2 3/A te răzbuna pe cineva înseamnă să justifici în ochii lui răul pe care ţi l-a făcut.
24/Cine dispreţuieşte dragostea sau recunoştinţa cuiva, nu mai are dreptul la ele.
25/Chiar şi pe morţii noştri cei mai scumpi îi uităm adesea prea iute faţă de iubirea ce ne-au arătat-o.
26/Marea lege a existenţei pământeşti este uitarea, care-i umbra morţii.
27/Decât în rai c-un demon, mai bine în iad c-un înger.
28/Fericirea, puterea, inteligența şi virtutea, se rezumă adesea pe nefericirea, slăbiciunea, prostia şi viciul semenilor noştri.
29/În viaţa fiecărui om şi a fiecărui popor sunt clipe hotărâtoare, de care atârna întreaga lor existență.
30/Nu pretinde de la alţii ceea ce nu eşti în stare să faci.
31/O singură faptă, o singură vorbă, un singur gând, hotărăsc uneori soarta unui popor.
32/Omul ales pretinde mult de la el şi puţin de la alţii.
33/Să nu încercăm a îndrepta pe alţii, înainte de-a fi izbutit să ne îndreptăm pe noi.
34/Tăcerea, singurătatea, munca: acestea ne ajută să străbatem valurile vieţii.
35/Cei care nu mai sunt în stare să iubească oameni îşi îndreaptă simpatia către animale.
36/Unii oameni nu sunt în stare să facă rău, iar alţii nu sunt în stare să facă bine.
37/Cum îşi ţese păianjenul pânza, aşa ne formăm şi noi destinul, fără însă a putea ieşi din el.
38/Uitam prea adesea că lumea nu începe şi nu se sfârşeşte, cu noi.
39/Ura invidia şi teama ne paralizează energia şi ne distrug fericirea.
40/Viaţa este o carte a înţelepciunii, deschisă pentru toţi; dar puţini ştiu să citească din ea.
41/Adesea aflăm târziu lucruri pe care alţii le ştiau de mult.
42/E preferabil să faci un bine, decât să-l primeşti.
43/Cele mai alese însuşiri: frumuseţea, bunătatea, inteligența devin defecte, când sunt rău întrebuinţate.
44/Să ne alegem cu multă băgare de seamă cărţile şi mai ales oamenii cu care avem legături; căci acesta este mediul sufletesc în care trăim şi de el atârnă în bună parte soarta noastră.
45/Cel mai uşor se conduce o țară şi un război din cabinet sau din cafenea.
46/Destinul este alcătuit din ereditate, mediu şi întâmplare. Inteligenţa unită cu voinţa poate abate cursul lui.
47/Dorinţa supremă a înţeleptului: a nu dori nimic.
48/O educaţie desăvârşită trebuie să urmărească două scopuri, care par a se exclude: să dezvolte la maximum personalitatea fiecăruia şi să-l facă tocmai prin aceasta cât mai folositor societăţii în care trăieşte.
49/Există două feluri de a lua contact cu realitatea: direct, prin propria experienţă, şi indirect, prin păţaniile altora.
50/Valoarea unui adevăr depinde de experienţă.
51/Nu trebuie judecata fapta după om, ci omul după faptă.
52/Atenţia la fapte, la vorbe şi mai ales la gânduri, este cea mai sigură călăuză pe drumul spre desăvârşire.
53/Gelozia este faţă de iubire ceea ce-i mătrăguna faţă de crin.
54/Pe ecranul agitat al vieţii cei mai mulţi vâslesc la întâmplare; numai cei aleşi se îndreaptă hotărâţi spre o ţintă anumită.
55/Înţelept este acela care cunoaşte timpul şi locul fiecărei acţiuni.
57/Nu bătrâneţea dă înţelepciunea, ci experiența unită cu învăţătura.
58/Cei mai buni învăţători ai înţeleptului sunt proștii; greşelile acestora sunt izvorul înţelepciunii lui.
59/Iadul pământesc se reazemă pe trei stâlpi: ura, invidia şi lăcomia; raiul are numai unul: iubirea.
60/Cărţile sunt pentru suflet ceea ce sunt hrana şi medicamentele pentru corp. De aceea trebuiesc alese cu aceeaşi îngrijire şi ţinând seama de firea fiecăruia.
61/E mult mai preferabil să asculţi de zece ori aceeaşi simfonie de Beethoven, decât de zece jazz-uri diferite.Tot astfel, mai mare folos şi mai aleasă plăcere produce citirea de repetate ori a aceleiaşi capodopere, decât lectura variată a unor cărţi fără valoare.
62/Nu Dumnezeu se depărtează de oameni, ci oamenii se depărtează de EL. Ca şi lumina, Dumnezeu trebuie căutat. Oricine îl poate găsi, însă numi în inima sa.
63/Cea mai frumoasă înfrângere este că făcând un bine duşmanului tău, acesta să-ţi facă un bine şi mai mare.
64/Cea mai dezastruoasă prostie este cea colectivă.
65/Învăţătura trebuie clădită pe omenie; ţinta ei cea mai înaltă să fie bunătatea.
66/Supremul bun pe lumea asta este liniştea. E greu de dobândit şi uşor de pierdut.
67/În viaţa logică este învinsă adesea de absurd,
68/După cum din acelaşi pământ răsar flori şi spini, tot aşa în acelaşi mediu se ivesc genii şi proşti.
69/Cel mai drept judecător e moartea. Nimeni n-o poate îndupleca. Totul îi este deopotrivă de indiferent şi toţi sunt egali înaintea ei; tineri şi bătrâni, puternici şi slabi, fericiţi şi nefericiţi, genii şi nebuni, sfinţi şi monştri, flori şi spini.
70/Când suntem fericiţi sau în restrişte, să ne amintim de cuvintele bătrânului înţelept HERODOT: “Totul trece şi nimic nu rămâne”.
71/Desăvârşirea morală are la baza acordul dintre gând şi vorba, dintre vorba şi fapt.
72/Fiecare înfrângere şi fiecare durere din viaţa noastră să ne fie o treaptă tot mai înaltă spre desăvârşire.
73/Ca picăturile fără număr care formează oceanul, ca mierea adunată fără încetare de mii şi mii de albine: astfel, munca anonimă a tuturor cetăţenilor alcătuieşte progresul unei ţări bine conduse.
74/Prudența excesivă devine imprudenţă.
75/Războiul este o tragedie, al cărei deznodământ nu-l cunosc nici spectatorii, nici actorii.
Sursă: Dicționarul înțelepciunii: Cugetări antice și moderne/SIMENSCHY, Theofil. – București: Saeculum Vizual, 2017, pp. 850-876.
Selecţie şi redactare de Ioan P. ALEXA