“Codul lui Da Vinci” a scriitorului englez Dan BROWN este un roman contraversat (“mystical thriller”) care a devenit in scurt timp o carte de referinta in istoria tipariturilor de succes, dar si un fenomen editorial global care influienteaza complex miscarea contemporana de idei si lectura publica. “Cititorii sunt atrasi de ideea ca o societate secreta a pastrat un secret istoric si religios aproape 2000 de ani, un secret care ar putea submina crestinismul, asa cum il stim cu totii.” (Laura Miller)
Manuscrisul contraversat
Una dintre cele mai cunoscute legende conspirative a Inteleptilor Sionului sau Staretiei din Sion, o societate secreta (fondata in anul 1099 in Franta), este relatata intr-un manuscris cifrat apartinand lui Leonardo Da Vinci (1452-1519), pictor, sculptor, architect, om de stiinta umanist italian, intruchipare a tipului de “om universal” al Renasterii. Pe marginea acestui manuscris aflat in posesia Bibliotecii Nationale din Paris s-au avansat mai multe ipoteze.
Unii specialisti sustin ca nu exista nici un mesaj codat si ca documentul, fara nici un sens, ticluit ca ar ascunde un mare secret, a fost “creat” de un aventurier, Pierre Plantard spre a-l vinde. Altii, insa, au spus ca el ar include o relatare alternativa a istoriei crestinismului de dupa Iisus Hristos, poveste tinuta secret de Inteleptii Sionului. Dupa aceasta versiune, Mantuitorul s-a casatorit si a avut un copil cu Maria Magdalena, iar copilul ar fi fondat dinastia regala Carolingiana din Franta Evului mediu timpuriu. Asupra acestui fapt a fost pastrat secretul, fiindca cunoasterea lui de catre crestinii de rand ar fi distrus Biserica Catolica.
De la legende la o carte de succes
Subiectul contraversat de mai sus l-a inspirit pe scriitorul englez Dan BROWN in cartea “Codul Da Vinci” (The Da Vinci Cod), aparut in 2004 si in limba romana la Editura RAO din Bucuresti. Sriitorul Dan Brown era nu de mult un oarecare profesor de engleza care s-a lasat de scoala si s-a apucat de scris, insa cu vanzari modeste pana la aparitia “Codului…”.
Imediat dupa lansare, romanul lui Dan Brown a devenit best-seller, fiind tradus si tiparit din martie 2003 pana in present in 44 de limbi si in peste 25 milioane de exemplare in toata lumea.
In Romania, sau vandut peste 100000 de exemplare, din care prin Librariile Aletheia din Bistrita cca 250. Succesul nu s-a datorat numai titlului ales ci si manierei spectaculoase in care autorul a amestecat fictiv, pe fundalul unei intrigi magico-politiste, istoria cu crimele, societatile secrete cu Leonardo Da Vinci (cu ale sale celebre tablouri “Cina cea de taina” si “Gioconda”), Iisus si Maria Magdalena, crestinismul cu simbolistica si criptografia.
Incercari de decodare
Cititorii obisnuiti dar si specialistii, dupa lectura romanului, si-au pus cateva intrebari la care, cel putin in prezent, un raspuns multumitor este greu de dat: Este Maria Magdalena langa Iisus la Cina cea de taina ?, A fost casatorita Maria cu Iisus ?, A avut Iisus copii cu Maria Magdalena ?, A fost Maria Magdalena o prostituata ?, Sunt Opus Dei si Staretia din Sion organizatii reale ?, De ce Maria Magdalena a fost ostracizata de catre primii crestini ?, Ce este Sfantul Graal cu adevarat ?, Ce s-a intamplat cu Maria Magdalena dupa Inviere ?, Exista un secret care sa dezvaluie istoria adevarata a crestinismului ?, A ascuns Leonardo Da Vinci indicii ale secretelor bisericii in picturile sale ?,… La unele intrebari de mai sus, primul episod (miercuri, 6 aprilie a.c., orele 22,00), dedicat “Codului…”, din noul serial de documentare “Conspiratii sub lupa” al canalului TV DISCOVERY, a dat raspunsuri negative prin interventia unor persoane autorizate in materie.
Secretul succesului
Vandut in toate colturile lumii, romanul “Codul Da Vinci” a lui Dan Brown nu da semne de pierdere a interesului din partea cititorilor; dimpotriva, editorii sunt de parere ca romanul are toate sansele sa ramana in fruntea vanzarilor si in anul 2005, iar ecranizarea acestuia va spori numarul cititorilor.
La succesul fara precedent al cartii au contribuit si subiectul delicat abordat, marketingul ofensiv al difuzarii, contraversele iscate, distributia pe scara larga. El a fost insotit de cereri masive ale altor carti semnate de Dan Brown (in limba romana au aparut la Editura RAO si “Ingeri si demoni” si “ Fortareata digitala”) sau cu continut asemanator; subiectul cotraversat a determinat si aparitia a peste 12 lucrari despre (“Farsa Da Vinci”, “Cum sa spargeti Codul lui Davinci”, “De-codarea Da Vinci”, “Adevar si fictiune in <Codul Da Vinci>”,…) sau complementare cartii (la noi, in 2005, tot la Editura RAO : “Misterul templierilor, pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui Iisus Hristos” de Lynn Picknet si Clive Prince).
Dan Brown, care lucreaza la continuarea acestui roman, crede ca reteta succesului cartii sale sunt “secretele” si “misterele”; ideea “Codului…” i-a venit pe cand studia istoria artei la Universitatea Sevilla din Spania, unde studia “misterele din picturile lui Da Vinci”.
Impotriva “Codului… “
Multi istorici si clerici s-au ridicat impotriva romanului lui Brown, acuzandu-l ca alimenteaza sentimente anticatolice si ca exploateaza fanatismul religios post-11 septembrie ori teoriile globale ale conspiratiei.
In acest sens, experti in arta si clerici conservatori au declansat un proces public neobisnuit impotriva romanului in orasul natal a lui Da Vinci. Ingrijorati de numarul mare a celor creduli in realitatea faptelor prezentate, ei au instaurat un tribunal special cu scopul de a separa adevarul de fictiune. In cadrul procesului desfasurat in martie a.c., in orasul Vinci au fost prezentate peste 120 de fotografii si documente care dovedesc greselile si inexactitatile istorice continute in carte. De fapt, principalele teze ale cartii au mai fost abordate in public acum patru decenii.
La aparitie pe piata, faimosul profesor Aviad Kleiberg de la Universitatea din Tel Aviv a comentat astfel volumul pentru ziarul “Haarez” din Ierusalim: “<Da Vinci Code> este un roman de suspans a carui intriga esentiala consta in spargerea unui cod.
Dar, daca inceputul e promitator , tot ce urmeaza privitor la cod este deceptionant. Romanul trece repede de la un cliseu la altul , este umplut cu elemente logice si psihologice putin probabile si culmineaza cu un deznodamant siropos. Se pare ca succesul literar nu se datoreaza nici complexitatii enigmelor, nici calitatii literare. Ceea ce ii pasioneaza pe numerosii cititori este pretinsa revelatie si interpretarea indrazneata a materialelor autentice din istoria crestinatatii si a religiei crestine.”
Pe de alta parte, criticul Peter Millar
de la cunoscutul ziar “The Times”, scria in martie 2003 ca autorul romanului ‘Codul lui Da Vinci” este succesorul lui Robert Ludlum, care a fabricat “o serie de conspiratii extravagante si personaje de mucava in dialoguri ridicole”. “Este fara indoiala romanul cel mai idiot, cel mai prost documentat, cu cele mai multe clisee pe care le-am citit.”; “Brown s-a raliat la tendinta New-Age, incercand sa amestece Graalul cu Maria Magdalena, Templierii, Staretia Sionului, Ordinul Rozcrucian, cultul lui Iisus si era Varsatorului.”; “Cartea este garnisita cu idei false, minciuni gogonate si descrieri de locuri desprinse din ghiduri turistice.” – sunt alte cateva comentarii dure ale lui Millar.
“Riscand un prognostic de valoare literara care sa reziste in timp, nici Dan Brown, si nici Coelho nu vor fi lecturi preferate de publicul deceniului urmator.” (Lucian Pricop, critic literar).
Vaticanul respinge “Castelul minciunilor”, autorul se explica
Continutul contradictoriu al romanului “Codul lui Da Vinci” scris de Dan Brown, in care se sugereaza ca Biserica Catolica ar fi ascuns aspecte ale vietii umane ale lui Iisus Hristos, a starnit si reactii critice la postul de Radio Vatican. S-a ajuns chiar si la indemnuri publice extreme: “Nu cititi si nu cumparati <Codul lui Da Vinci>!” facute de catre cardinalul Tarcisio Bertone, unul dintre posibilii succesori ai Papei Ioan Paul al II-lea, recent decedat.
Difuzarea lui in randul tinerilor este “un lucru dureros si teribil”; ”sunt socat si ingrijorat cand vad cat de multi oameni cred aceste minciuni”; “eu cred ca exista o adevarata strategie de marketing in spatele difuzarii <Castelului minciunii” afirma acelasi prelat. Romanul este acuzat si de alte cercuri, decat cele religioase, ca ar fi deformat realitatea istorica.
Pe site-ul sau, scriitorul Dan Brown subliniaza insa ca a scris un roman, “opera prin excelenta de fictiune” si ca “personajele cartii si actiunile lor sunt in mod evident ireale”. “Operele de arta mentionate, documentele si ritualurile secrete descrise in roman exista. Aceste elemente reale sunt interpretate si dezbatute de personaje fictive. Desi personal cred ca unele dintre teoriile discutate de aceste personaje ar putea fi plauzibile, fiecare cititor trebuie sa exploreze punctele de vedere ale personajelor si sa ajunga la propria interpretare.” – sutine autorul.
Brown declara ca nu a intentionat sa scrie o carte impotriva crestinismului, ci de a-i face pe oameni sa gandeasca si sa discute teme importante precum istoria, religia sau credinta.
Efectul Da Vinci : lectura, film si turism
Lectura romanului ii familiarizeaza pe cititori cu idei si concepte privind simbolistica religioasa, criptografia, numerologia, istoria artei si a crestinismului, societatile secrete, ocultismul si alte subiecte contraversate din cultura umanitatii. Romanul face trimiteri la alte scrieri asemanatoare, de fictiune sau atutentice. Multi cititori insa nu au reusit sa faca distinctia clara dintre fictiune si realitate.
Mina de aur al “Codului…” este exploatata si de producatorii Hollywood-lui; romanul va fi ecranizat in SUA, filmul fiind regizat de Ron Howart pe baza scenariului scris de Aika Goldsman; in rolul principal al profesorului Robert Langton va juca actorul Tom Hanks. In alte roluluri, printre actorii pe care mizeaza presa specializata se numara Audrey Tatou (Sophie Neveu, dedectivul criptolog), Jean Reno (capitanul politist), si Vincent Cassel (calugarul ucigas). Cartea, despre care se spune ca ar fi un ”Harry Poter al adultilor” va garanta succesul filmului.
Filmarile au inceput Paris, acolo unde se declanseaza actiunea romanului si vor continua la Londra si in Scotia.
Drepturile de ecranizare au fost cumparate de la autorul cartii de trustul Sony, pentru suma de sase milioane de dolari. Se preconizeaza lansarea oficiala a peliculei pe data de 19 mai 2006 si obtinerea chiar a unor premii Oscar.
Cititorii, mai ales cei americani, s-au lasat repede convinsi de supozitiile (pentru specialisti, discutabile) din roman si au luat cu asalt, prin agentiile de turism, locurile ce sunt mentionate in carte: Muzeul Luvru, Biserica Saint-Suplice, Castelul Vilette, Templul Church, Sanctuarul Westminister Abbey si Capela Rosslyn din Franta si Anglia.
…In timp ce editorii si cititorii abia asteapta urmatorul thriller a lui Brown, “Cheia lui Solomon” [“Simbolul pierdut”- RAO, 2009, n.a.], se pare ca acesta nu se prea grabeste, el aflandu-se la conacul sau din New Hampshire, “documentandu-se pentru urmatorul roman”, in mod sigur o continuare a povestii din “Codul lui Da Vinci”.
Documentar realizat de Ioan P. Alexa
Publicat in: BIBLIOTECA, 16, nr.
5/2005, pp. 140-141