Observând c? tat?l lui îmb?trânea, fiul unui sp?rg?tor l-a rugat s?-l înve?e meseria pentru a duce mai departe afacerea de familie dup
? retragerea tat?lui s?u. Tat?l a fost de acord ?i, în acea noapte, au spart o cas
? împreun?. Deschizând un cuf?r mare, tat?l i-a spus fiului s
? intre în el ?i s? scoat? lucrurile. De îndat? ce fiul a fost în?untru, tat?l a încuiat cuf?rul iar apoi a f?cut atâta zgomot încât s-a trezit toat
? casa. Atunci a ?ters-o în lini?te. Încuiat în cuf?r, b?iatul era sup?rat, îngrozit, ?i se î ntreba cum s
? ias?. Atunci i-a venit o idee – a scos un miorl?it de pisic?. St?pânii casei i-au spus unei servitoare s
? ia o lumânare ?i s? cerceteze cuf?rul. Când servitoarea a descuiat capacul, b?iatul a s?rit afar?, a suflat în lumânare ?i a ?â?nit pe lâng? servitoarea uluit?. To?i ai casei au fugit dup? el. Observând o fântân? la marginea drumului, b?iatul a aruncat î n ea o piatr
? mare, apoi s-a ascuns în întuneric. Urm?torii s-au adunat în jurul fântânii s?-l vad? pe sp?rg?tor înecându-se. Când b?iatul a ajuns acas
? era foarte sup?rat pe tat?l lui ?i a dat s?-i spun? povestea; dar tat?l a spus: „Nu te obosi s?-mi poveste?ti am?nuntele. E?ti aici – ai înv??at arta.”
Sursa: OSHO, Intuitia