Trupul este slujitorul min?ii. Se supune poruncilor min? ii, indiferent c
? sunt formulate în mod inten?ionat sau exprimate în mod automat. La porunca gândurilor nelegiuite, trupul se cufund
? cu repeziciune în boal? ?i distrugere. La porunca gândurilor vesele ?i frumoase, trupul se înv?luie în tinere?e ?i frumuse?e.
Boala ?i s?n?tatea, la fel ca ?i circumstan?ele, î?i au r?d?cina în gândire. Gândurile boln?vicioase se vor exprima printr-un trup boln?vicios. Gândurile de team?, se ?tie, pot ucide un om atât de iute ca un glon? ?i continu? s? ucid? mii de oameni, la fel de sigur, chiar dac? mai pu?in repede. Oamenii care tr?iesc cu teama de boal? sunt cei care se îmboln?vesc. Anxietatea demoralizeaz? cu repeziciune întregul corp ?i-l las? vulnerabil la boal?; gândurile impure, chiar dac? nu se exprim? concret, vor zgudui în scurt timp sistemul nervos.
Gândurile puternice, pure ?i fericite înt?resc vigoarea ?i gra?ia trupului. Trupul e un instrument delicat ?i elastic, care r?spunde imediat gândurilor care-l marcheaz?, iar obiceiurile de gândire vor produce propriile lor efecte, bune sau rele, asupra trupului.
Oamenii vor continua s
? aib? sângele impur ?i otr?vit atâta timp cât cultiv? gânduri necurate. Dintr-o inim? curat? se na?te o via?? curat? ?i-un trup curat. Dintr-o minte pâng?rit? decurge o via?? pâng?rit? ?i-un trup corupt. Gândul e fântâna ac?iunii, a vie?ii ?i a manifest?rilor; dac? fântâna e pur?, totul va fi pur.
Schimbarea alimenta?iei nu-i va folosi unui om care nu-?i schimb? gândurile. Dac? omul î?i purific? gândurile, nu mai tânje?te dup? alimente nes?n?toase.
Gândurile curate determin? obiceiuri curate. A?a-numitul sfânt care nu-?i spal? trupul nu e sfânt. Cel care ?i-a îndreptat ?i purificat gândurile nu trebuie s?-?i fac? griji din pricina microbilor malefici.
Dac? vre?i s? ave?i trupul perfect, p?zi?i-v? mintea. Dac? vre?i s? v? reînnoi?i trupul, înfrumuse?a?i-v? mintea. Gândurile r?ut?cioase, invidioase, de dezam?gire sau descurajare îi r?pesc trupului s?n?tatea ?i gra?ia. Un chip mohorât nu apare din întâmplare; gândurile mohorâte îl creeaz?.
Ridurile care ?tirbesc frumuse?ea sunt efectul josniciei, pasiunii, mândriei. Cunosc o femeie de 96 de ani care are chipul luminos ?i inocent al unei feti?e. Cunosc un b?rbat în floarea vârstei cu tr?s?turi lipsite de armonie.
Primul e rezultatul unei firi calde ?i luminoase; cel?lalt e rezultatul pasiunii ?i al nemul?umirii.
Du
p? cum nu pute?i avea un c?min cald ?i s?n?tos decât dac? l?sa?i aerul ?i lumina soarelui s? intre nestânjenite în înc?peri, tot astfel, pentru a avea un trup puternic ?i o înf??i?are luminoas?, fericit? ori senin? mintea voastr? trebuie s? primeasc? cu bucurie gândurile vesele, binevoitoare ?i senine.
Pe chipul unor vârstnici sunt riduri s?pate de compasiune; pe chipul altora, riduri s?pate de gânduri puternice ?i curate; pe al altora sunt s?pate de patimi. Cine nu le poate diferen?ia? Cei care au tr?it o via?? dreapt? îmb?trânesc calm, în pace ?i se sting treptat, a?a cum apune soarele.
Am v?zut nu demult un filozof pe patul de moarte: nu era b?trân decât de vârst?. A murit tot atât de blând ?i de pa?nic cum a ?i tr?it.
Un gând optimist este cel mai bun medic pentru a vindeca bolile trupului. Cea mai bun? alinare pentru a alunga umbrele durerii ?i ale suferin?ei este bun?voin?a. Dac? tr?ie?ti mereu cu gânduri de rea-voin??, cinism, suspiciune ?i invidie înseamn? c? te închizi într-o închisoare pe care tu singur ai construit-o. Dar dac? gânde?ti pozitiv despre toate, dac? e?ti vesel cu to?i, dac? înve?i cu r?bdare s? g?se?ti partea bun? din toate – astfel de gânduri altruiste sunt chiar poarta raiului. Iar a tr? i, zi dup
? zi, nutrind gânduri pa?nice pentru toate fiin?ele va aduce lini?te sufleteasc? adânc? celui care le nutre?te.
Sursa: James ALLEN – Dup? cum gânde?te omul, 2003