Privim cu invidie bunurile altora ? i ne dor
im s? ne apar?in?. Uneori, e doar un sentiment difuz, f?r? s? fim hot?râ?i s? ob?inem acel lucru, ca atunci când ne dorim s? avem coroana sau mul?umire a de sine
a altcuiva. Alteori îns?, ne umplem de am?r?ciune, ne revolt?m c? lucrurile bune din via?? nu sunt împ?r?ite echitabil ?i apoi ne pr?bu?im într-o acceptare fatalist?, lipsit? de speran??, a propriei condi?ii.
Invidiem succesul celorlal?i în loc s? înv???m cum se ob?ine acel succes. Vedem cât de frumos se dezvolt? fizic Sandow, dar uit?m c? la na?tere ?i în copil?rie a fost atât de firav, încât pu? ini sperau c
? va r?mâne în via??.
Invidiem puterea ?i for?a spiritual? a unui Pavel, dar nu ni-l amintim pe Saul cel slab din Tars, care a devenit Pavel prin autocontrol.
Mii de reu?ite din lumea întreag? – psihice, morale, fizice, financiare sau spirituale – s-au n?scut din premise cu mult mai slabe ?i mai modeste decât ale noastre, în general.
Oricine poate ajunge la puterea de sine, dac? vrea. Îns? nu trebuie s? o dobândeasc? decât pl?tind mereu pre?ul cuvenit, f?când mici investi?ii progresive de energie.
Natu
ra are un plan de rate pentru fiecare. Nici un om nu este atât de s?rac încât s? nu poat? s? începe s? pl?teasc? pentru ceea ce vrea de la via??. Iar Natura acumuleaz
? pentru el fiecare plat? în parte pe care o face, oricât de mic?, într-un fond al unei rezerve de putere care s?-i foloseasc? la nevoie.
Energia psihic?, fizic? ?i moral? pe care omul o cheltuie?te zilnic pentru a se purta corect ?i pentru a trece prin micile încerc?ri din via?a de zi cu zi este
depozitat? pentru el de Natur? sub forma unei rezerve minunate, a?a încât el s? poat? dep??i orice criz? din via??. Natura nu prime?te niciodat? plata integral? pentru nimic. Aceasta ar fi o nedreptate pentru cei s?raci ?i pentru cei slabi. Natura accept? doar plata în rate.
W.G. JORDAN – M?iestria st?pânirii de sine, 2003.