S? în?elegi e st
e altceva decât doar s? urmezi. Când urmezi ceva, devii aproape orb; în acest caz, sunt reguli care trebuie respectate. Dac? în?elegi, le urmezi de asemenea, dar nu mai e?ti orb. Fiecare moment decide, în fiecare moment con?tiin?a ta r?spunde, ? i or
ice faci este corect.
Una dintre cele mai frumoase istorisiri este despre un maestru Zen care a cerut, într-o sea
r? de iarn?, s? fie l?sat s? stea în templu. T
remura, pentru c? noaptea era tare rece, ?i afar? ningea. Desigur, preotul templului l-a comp?timit ?i i-a spus:
– Po?i sta, dar numai în noaptea asta, pentru c? templul nu este hotel. Diminea?? va trebui s? pleci.
În toiul nop?ii, preotul a auzit un zgomot brusc. A venit în fug? ?i nu-?i putea crede ochilor. C?lug?rul st?tea în jurul unui foc pe care-l f?cuse în templu. ?i una dintre statuile lui Buddha lipsea.
În Japonia, statuile lui Buddha se fac din lemn. Preotul a întrebat:
– Unde este statuia?
Maestrul i-a ar?tat focul ?i i-a spus:
– Este foarte frig, iar eu tremuram.
Preotul i-a spus :
– Se pare c? e?ti nebun ! Nu vezi ce ai f?cut? Era o statuie a lui Buddha. L-ai ars pe Buddha!
Maestrul s-a uitat în foc, care se stingea, ?i l-a înte?it cu un b??. Preotul l-a întrebat:
– Ce faci?
El a r?spuns:
– Încerc s? g?sesc oasele lui Buddha.
Preotul a zis :
– Cu siguran?? e?ti nebun. Este un Buddha de lemn. Nu are oase.
Atunci, maestrul a mai spus:
– Noaptea este lung?, se va face ?i mai frig. De ce nu îi aduci ?i pe cei doi Buddha?
Desigur, a fost aruncat din templu imediat. Acest om era periculos. În timp ce era alungat, el strig? :
– De ce alungi un Buddha în via?a ? De dragul unui Buddha de lemn? Buddha cel viu suferea atât de mult, încât a trebuit s?-mi ar?t compasiunea. Dac? Buddha ar fi fost în via??, ar fi f?cut la fel. El însu?i mi-ar fi dat toate aceste trei statui. ?tiu sigur! ?tiu din adâncul inimii mele c
? ar fi f?cut la fel.
Dar cine era s?-l asculte? A fost azvârlit în z?pad?, ?i u?ile s-au închis. Diminea?a, când preotul a ie?it, l-a v?zut pe maestru stând lâng? o born? kilometric?, cu câteva flori pe ea, venerând-o. Preotul a venit din nou ?i i-a spus:
– Ce faci acum? Te î nchini unei borne kilometrice
?
Maestrul a r?spuns:
– Când vine vremea pentru rug?ciune, eu creez Buddha oriunde, pentru c? ei sunt mereu peste tot în jurul nostru. Aceasta born? este la fel de bun? precum statuile tale cu Buddha din lemn, din?untru.
Este o chestiune de atitudine. Când prive?ti cu ochii plini de venera?ie, orice lucru poate fi divin.
Sursa: Compasiunea: Suprem? înflorire a iubirii/OSHO.– Bucure?ti: Pro Editura ?i Tipografie, 2006, pp/33-34.