Intensa compeţitie umană , rapidele schimbări şi noile cerinţe de integrare europeană ale societăţii româneşti postcomuniste impun permanent tuturor tipurilor de organizaţii, deci şi bibliotecilor publice, regândiri, reorganizări şi restructurări profunde ale activităţilor lor. Organizaţiile sau colectivităţile care nu vor sesiza şi nu vor înţelege aceste tendinţe prin adaptare, schimbare şi modernizare, se vor pierde în mediocritate şi anonimat, putând chiar dispare de pe ecranul societăţii.
În cazul nostru, al bibliotecilor publice, pentru acelea care nu vor ţine seama de cerinţele noi şi de tendinţele schimbărilor din societate, cel mai mare pericol este ruptura lor de marea masă a utilizatorilor din comunitatea pe care o deservesc. În România, cu regret constatăm, puţine biblioteci din spaţiul public sunt astăzi ancorate în realitate prin personal, dotări, servicii şi activităţi adaptate la cele mai noi standarde naţionale, astfel încât să satisfacă cerinţe variate ale utilizatorilor.
Schimbarea, ca fenomen permanent al societăţii, este un aspect fundamental al realităţii; ea nu este o opţiune, nu poate fi oprită şi vine întotdeauna din exterior spre noi, cerându-ne să ne adaptăm la ea prin transformare şi modernizare. “Schimbaţi-vă sau veţi fi schimbat!“ ne recomandă celebrul Bill Gates. A schimba un lucru înseamnă a-l altera, transforma sau modifica intr-un fel sau altul. Şi biblioteca publică este o instituţie socială flexibilă ce permite ca adaptarea şi schimbarea să aibă loc la intervale regulate şi cu uşurinţă. Managerii bibliotecari trebuie să recunoască şi să accepte aceste lucruri prin redimensionarea şi modernizarea întregii activităţi a instituţiei la valurile multiple şi complexe ale schimbării. Aceste valuri privesc personalul de specialitate, dotările materiale, competenţele, raporturile şi relaţiile sociale din comunitate, modalităţile de extindere, organizare şi management, noile tehnologii de comunicare şi promovare, formarea şi dezvoltarea profesională şi, nu în ultimul rând, noile cerinţe şi asteptări ale publicului utilizator. Deşi nu este întotdeauna uşor de recunoscut şi apreciat, în cadrul schimbărilor din comunitate, prin procesele complexe de adaptare şi progres, bibliotecile publice intră şi ele în competiţia globală pentru afirmare, promovare şi utilizare a serviciilor lor specifice alături de alte organizaţii şi colectivităţi.
Agentul schimbării în biblioteca publică este utilizatorul individual şi colectiv, care reacţionează la stimulii externi ai comunităţii dar şi la cei personal-subiectivi sau interni: noi cereri, noi preferinţe, noi tehnologii şi standarde, noi modalittăţi de informare-instruire şi divertisment, etc. Abilitatea bibliotecilor publice de a acţiona rapid, eficient şi creator în direcţia identificării şi implementării de noi căi şi modalităţi în a satisface mulţumitor interesul actualilor şi potenţialilor utilizatori, se impune a fi o constantă majoră şi un avantaj. Utilizând, pe lângă metodele clasice, şi noile tehnologii de informatizare, toate activităţile şi serviciile bibliotecilor publice (achiziţiile, prelucrarea biblioteconomică, organizarea fondurilor, deservirea şi împrumutul în interior sau exterior, informarea şi promovarea cărtii şi a serviciilor specifice, etc.) trebuie redirecţionate total către publicul actual care traieşte si activează în comunitate.Trebuie achiziţionate cărţile care sunt cerute şi sunt citite acum dar şi noi suporturi informaţionale de ultimă generaţie, trebuie întocmite descrieri, clasificări şi cotări simple şi accesibile tuturor, trebuie organizate acţiuni culturale de promovare a lecturii cu mare priză la public dar şi pentru grupuri socio-culturale şi profesionale distincte, trebuie introdus un comportament de deservire şi informare a publicului democratic, fără diferenţieri majore sau discriminări, trebuie făcută mai profesionist şi mai transparent promovarea în media locală a acţiunilor, bilanţurilor, proiectelor şi cheltuielilor bibliotecii.
Viata de zi cu zi ne arată că fundamentul ei nu este liniaritatea prin conservare, ci schimbarea prin deschidere şi modernizare. Faţă de ele, instituţiile şi oamenii din interiorul lor se împotrivesc printr-un sistem mascat de neadaptare prin respingere, neimplicare, amânare şi nerezolvare a situaţiilor noi. Rezistenţa la schimbare vine şi din partea unor membrii din vechea generaţie, dar şi din partea unor grupuri de interese, de gaşcă. Tributari unor obişnuinţe şi unor avantaje pe care le au, reprezentanţii acestora privesc schimbarea mai degrabă ca o amenintare a statutului lor decât ca pe o oportunitate. Aşa se întâmplă şi în multe biblioteci publice; oameni din interiorul lor s-au plafonat, deprofesionalizat şi rupt de realităţile şi trebuinţele comunităţii. Aceştia din urmă trebuie sa fie convinşi că adaptarea şi schimbarea sunt absolut necesare în folosul utilizatorilor, a lor ca persoane fizice dar şi pentru progresul comunităţii din care fac parte.
Schimbarea propriu-zisă presupune, printre multe altele, cunoaşterea şi înţelegerea mecanismului structural, comunicaţional şi relaţional al comunităţii în care îţi desfăşori activitatea, actorii individuali şi colectivi de aici, nevoile şi aşteptările acestora. Pe baza lor poţi demara, la timpul şi locul potrivit, fără a mai aştepta indicaţii de la centru, adaptarea, dezvoltarea şi modernizarea serviciilor specifice de bibliotecă publică pe baza unor proiecte clare, realiste şi la obiect. Proiectele sau programele în sine trebuie să identifice pe piaţa culturală a comunităţii nişele sau porţile adecvate de lansare şi afirmare a noilor produse şi servicii, diferenţierea şi aplicaţia la concretul social (la locul, omul şi timpul potrivit!) fiind cuvântul de ordine. Iar finalitatea lor trebuie să fie satisfacerea nevoilor utilizatorilor cu produse sau servicii de cea mai înaltă calitate. Astăzi nimeni nu mai doreşte să i se impună lucruri şi activităţi care nu-l interesează. Din aceste motive este foarte important cunoaşterea dorinţelor şi aspiraţiilor utilizatorului contribuabil din comunitate; pentru ei trebuie să facem tot ce e posibil, către ei trebuie să ne îndreptăm permanent întreaga atenţie. Câştigul va fi mare în plan spiritual şi moral !
Pe fondul accelerat al schimbărilor social-culturale din societatea românească, implicarea bibliotecii publice în deservirea multiplă a cetăţenilor din comunitate este firească şi necesară; rezistenţa şi imobilitatea ei la schimbare este periculoasă însă pentru progresul României pe calea sa de integrare în structurile democratice ale Comunităţii Europene.
Ioan P. ALEXA.
Bibliografie consultată:
1) Instituţii, schimbare instituţională şi performanţă economică/NORTH, Douglass C.-Chişinău: Ştiinţa, 2003, pp. 67-76;
2) Management:Teorie şi practică-COLE, Gerald A.-Chişinău: Ştiinţa, 2004, pp. 184-198.