Este un lucru ştiut, majoritatea bărbaţilor acordă mai puţină atenţie propriei sănătăţi. Pe toate meridianele şi indiferent de intervalul de vârstă studiat, bărbaţii au o durată medie a vieţii cu câţiva ani mai mică decât femeile, o rată de îmbolnăvire şi mortalitate mai ridicată privind primele zece cauze importante de deces: boli cardiovasculare, cancer, traumatisme, infecţii, bronhopneumonie cronică obstructivă etc.
Concură la asta anumite particularităţi genetice, metabolice, hormonale, încă insuficient elucidate, dar şi factori comportamentali. Astfel, bărbaţii au în general un stil de viaţă mai dezordonat, sunt mai expuşi unor vicii ca fumatul, consumul de alcool, drogurile, precum şi infecţiilor transmise pe cale sexuală, rezultat al unor legături întâmplătoare. De asemenea, bărbaţii acordă o atenţie mai mică igienei şi alimentaţiei sănătoase şi se prezintă mai greu la medic pentru controalele periodice, dar şi în cazul apariţiei simptomelor unor maladii.
Bolile de inimă
Mai mult de 1 din 3 bărbaţi adulţi au probleme cu inimă. Fiecare victimă a bolilor cardiace suferă de obezitate sau are un stil de viaţă sedentar. Dar moştenirea genetică poate fi un factor important în dezvoltarea unui atac cardiac.
La bărbaţi, afecţiunile cardiovasculare apar cu 10-15 ani mai devreme decât la femei, procesul de ateroscleroză fiind mai accelerat decât la acestea (la care se manifestă efectul protector al estrogenului) şi dezvoltă des forme mai grave de boală. În consecinţă, ei suferă mai frecvent de cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, arteriopatii periferice, cu toate complicaţiile lor de temut. Mai grav, deseori ei nici nu prezintă semne de boală cardiacă, un incident grav ca infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau moartea subită putând fi primul eveniment în acest sens. Unele dintre aceste neplăceri ar putea fi evitate însă dacă reprezentanţii sexului tare s-ar prezenta periodic la medicul de familie şi ar face investigaţiile de rutină.
Cancerele
Afecţiunile canceroase reprezintă a doua cauză de mortalitate masculină, cele mai frecvente neoplazii întâlnite fiind cancerul colorectal, pulmonar, gastric, prostatic, dar şi cancerul de piele, pancreatic, leucemiile şi limfoamele. Cancerul pulmonar se află în fruntea listei, reprezentând 29% din totalul deceselor provocate de cancer, urmat de cancerul de prostată (11%) şi de cancerul de colon/rect (9%).
Cancerul la plămâni reprezintă o condiţie medicală severă, agresivă, evoluând în timp scurt către formele metastatice. Acest tip de cancer reprezintă o condiţie medicală extrem de gravă întrucât dezvoltarea celulelor maligne la nivelul plămânilor are loc într-un ritm ameţitor, extinzându-se înainte de a cauza simptometologia specifică, precum şi înainte de a putea fi depistat cu ajutorul radiografiei cu raze X.
Cercetările realizate în această privinţă au demonstrat faptul că fumul de ţigară este responsabil de dezvoltarea a aproximativ 90% din cazurile de apariţie a cancerului la plămâni. În plus, până în prezent nu au putut fi identificate şi stabilite posibilităţile eficiente de diagnostic precoce al cancerului la plămâni.
Cu toate că 1 din 6 bărbaţi dezvolta cancerul de prostată, doar 1 din 35 de bărbaţi mor în urma acestui diagnostic. Factorii de risc pentru cancerul de prostată sunt foarte puţin cunoscuţi.
Diabetul
Diabetul intra în categoria bolilor „silenţioase”, dezvoltându-se de cele mai multe ori asimptomatic. Pe măsură ce anii trec, nivelul de zahăr din sânge creşte, ajungând în cele din urmă să fie prezent chiar şi în urină. Acest fapt duce la nevoia tot mai frecvenţa de a urină, precum şi la o senzaţie intensă de sete.
Nivelul de glucoză ce depăşeşte limitele normale acţionează în mod sever asupra sănătăţii vaselor de sânge şi a nervilor din întregul organism, favorizând dezvoltarea unor boli şi afecţiuni ca insuficienta cardiacă, infarct, pierderea vederii, blocaj renal, sau chiar amputarea membrelor.
Menţinerea unui mod de viaţa activ din punct de vedere fizic, atenţia sporită acordată alimentaţiei, scăderea moderată în greutate în cazul persoanelor supraponderale reprezintă metodele ideale de prevenire a diabetului de tip 2. în plus, un studiu de specialitate efectuat de oamenii de ştiinţă a relevat faptul că efectuarea a 30 de minute de exerciţii fizice, de orice fel, scade cu 50% riscul de dezvoltare a diabetului în cazul bărbaţilor predispuşi la această condiţie medicală.
Accidentele
În fiecare an, zeci de mii de bărbaţi mor din cauza accidentelor rutiere sau unor leziuni provocate acasă sau la locul de muncă. Studiile cercetătorilor din domeniul asigurărilor sugerează că peste 70% din conducătorii auto se consideră profesionişti şi calificaţi în raport cu ceilalţi. Cercetătorii au observat un dezechilibru, şi anume faptul că şoferii cel mai puţin pregătiţi nu vor recunoaşte niciodată lipsa lor de profesionalism.
Sondajele arată că aproape 80% dintre conducătorii auto depăşesc regulat limita de viteză, iar 53% vorbesc la telefon în timpul şofatului şi se expun riscului unui accident rutier. 4 % trec conştient pe roşu la semafor, în timp ce numai 2% conduc după ce au băut prea mult.
Cum să reduceţi şansele unui accident? Nu mai scrieţi mesaje în timp ce conduceţi. Scrisul mesajelor în timpul şofatului este la fel de periculos ca şi aflarea în stare de ebrietate la volan. Mesajele pot creşte riscul unui accident cu 23% (faţă de 11% în timpul conducerii sub influenţa alcoolului, susţin studiile cercetătorilor în domeniu.
Depresiile
Depresiile nu se rezumă doar la o stare de spirit proastă, ci şi la tulburări emoţionale care afectează sănătatea şi funcţionarea întregului organism. În acest sens, în efectuarea procesele chimice de la nivelul creierului, precum şi în producerea hormonilor stresului apare un dezechilibru care influenţează pofta de mâncare, somnul şi nivelul de energie al organismului. Totodată, studiile de specialitate au demonstrat faptul că bărbaţii care suferă depresii sunt mult mai predispuşi riscului de apariţie a afecţiunilor cardiace.
Deşi experţii au stabilit ca depresiile au o frecvenţă mai mare la femei, reluarea acestor cercetări a relevat că numărul pacienţilor de sex masculin care se confrunta cu acest diagnostic este mai mare la bărbaţi. Mai mult decât atât, deşi tentativele de suicid au o incidenţă mai mare în rândul femeilor, la bărbaţi riscul de a merge până la capăt este mai mare.
Disfuncţiile erectile
Cu toate că disfuncţia erectila nu constituie o condiţie medicală fatală pentru pacienţi, apariţia ei reprezintă indiciul unei alte boli sau afecţiuni. Conform studiilor statistice 2/3 din bărbaţii cu vârsta de peste 70 de ani şi aproximativ 39% dintre cei trecuţi de 40 de ani se confrunta cu disfuncţie erectilă.
Medicii specialişti afirma că disfuncţiile erectile sunt cauzate de cele mai multe ori de ateroscleroză sau afecţiuni cardiovasculare. În ceea ce priveşte metodele de tratament ale disfuncţiei erectile, acestea şi-au dovedit eficientă îmbunătăţirea activităţii sexuale a pacientului, însă nu deţin capacitatea de a corecta această condiţie medicală.
Investigaţii esenţiale
Câteva investigaţii sunt esenţiale şi la bărbate. Desigur, fiecare ar trebui să se prezinte, chiar dacă nu are simptome, la medicul de familie pentru controlul periodic, efectuând şi investigaţiile pe care acesta le indică.
Oricum, tensiunea arterială ar trebui măsurată cel puţin o dată pe an, începând cu vârsta de 18 ani. Colesterolemia ar trebuie determinată prima dată începând cu vârsta de 35 de ani şi repetată dacă valorile sunt crescute sau la limita superioară. Apoi, colesterolemia trebuie verificată o dată la doi ani la vârste între 40 şi 50 de ani şi anual după această vârstă.
Glicemia ar trebui determinată cel puţin o dată la trei ani până la 40 de ani, apoi o dată la doi ani până la 50 de ani şi, anual, peste 50 de ani. O electrocardiogramă – EKG (investigaţie care înregistrează activitatea electrică a inimii), ar trebui obligatoriu făcută la 40 ani, repetată după patru ani şi apoi o dată la doi ani după împlinirea vârstei de 50 de ani (dacă nu există alte indicaţii). De asemenea, la 40 de ani ar trebui făcut un control oftalmologic cu determinarea tensiunii oculare (pentru a surprinde debutul unui glaucom), repetat la cinci ani dacă nu există probleme.
După împlinirea vârstei de 50 de ani este important să se ia măsuri pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Cel mai eficient examen ar fi o colonoscopie (repetată la zece ani) sau rectosigmoidoscopie (repetată la cinci ani), împreună cu testul de sângerare ocultă în scaun, care trebuie repetat anual. De asemenea, tot anual trebuie făcut un tuşeu rectal şi determinarea PSA (antigen specific prostatic) în sânge pentru depistarea cancerului de prostată.
Text documentar de Ioan P. ALEXA