- nu faceţi presupuneri cu privire la capacitatea de comunicare a unei persoane sau la modul în care face acest lucru; întotdeauna rugaţi persoană să vă spună ce metode de comunicare prefera să folosească;
- pentru multe persoane surde limbajul semnelor este limba lor maternă şi, prin urmare, metoda preferată de comunicare;
- dacă este prezent un interpret, este important ca în timpul conversaţiei să vă adresaţi persoanei cu care doriţi să comunicaţi şi nu interpretului;
- s-ar putea ca acest lucru să pară evident, dar vorbiţi cu timbrul obişnuit al vocii voastre şi stabiliţi contactul vizual atunci când vorbiţi cu o persoană cu deficienţe auditive. Nu este necesar să ridicaţi tonul.
- Dacă apar dificultăţi de comunicare, bileţelele scrise pot fi utilizate pentru depăşirea acestor dificultăţi.
- Citirea pe buze
- nu presupuneţi că toţi cei care au deficienţe de auz pot citi pe buze – întrebaţi, pentru a vă asigura de acest aspect;
- dacă persoană ştie să citească pe buze, ţineţi cont că această abilitate nu este pe deplin lipsită de erori, necesită un mare grad de concentrare şi este foarte obositoare;
- priviţi direct persoană şi vorbiţi rar şi limpede, fără a exagera sau ţipa;
- utilizaţi expresiile faciale, gesturile şi mişcările corpului, în scopul de a vă accentua spusele dumneavoastră (doar 3 din 10 cuvinte sunt vizibile după mişcarea buzelor).
Sursă: Ghidul persoanelor cu dizabilităţi din municipiul Bistriţa/DUDA, Narcisa Maria. – Bistriţa, 2011, pp. 18.