Motto: “O persoană liberă este o persoană care poate să refuze o invitaţie la cină fără să ofere vreo scuză.” – Jules RENARD
În cultura noastră, e mai acceptabil să fii amabil şi ipocrit decât direct şi cinstit. Dacă a spune “nu” e o problemă pentru dumneavoastră, obiectivul vizat ar trebui să fie acela de a spune “nu” cuiva pentru a vă putea spune “da” dumneavoastră. La urma urmelor, dacă refuzaţi să mergeţi la petrecerea unor prieteni, cel care v-a invitat nu se va arunca de la etajul zece din cauză că nu i-aţi acceptat invitaţia. Şi dacă simţiţi obligaţia morală de a accepta, îndrăzniţi să faceţi o propunere de genul: “De acord, sunt liber vineri, dar numai până la ora 20.00.” O explicaţie simplă, cu mai puţine detalii, e cea mai bună modalitate de a refuza. Învăţaţi să spuneţi: “Îmi pare rău, acum n-am timp, dar o să te sun când o să-mi permită programul.”
Nu vă supraîncarcaţi programul zilnic numai ca să-i împăcaţi pe ceilalţi, Nu trebuie să vă pese ce cred sau spun ei despre dumneavoastră. Veţi deveni astfel mai liber. Când vă puneţi în pericol visurile şi propriile valori pentru altcineva, pierdeţi ceva din dumneavoastră, din fort ape care o aveţi. Cu cât vă compromiteţi mai mult autenticitatea, cu atât veţi fi mai slab. Lăsaţi în urmă tot ce nu vă îmbogăţeşte şi tăiaţi orice legătură cu credinţele, valorile şi obligaţiile care v-au aparţinut la un moment dat în viaţă, dar care nu mai corespund cu persoana care sunteţi acum. Nu fiţi cine se aşteaptă ceilalţi să fiţi, fiţi cine vreţi dumneavoastră să fiţi.
Trebuie să ştiţi cu precizie şi hotărâre ce vreţi şi ce nu vreţi în viaţă. Fiţi independent. Trebuie să aveţi curajul de a spune nu, zâmbind fără să vă scuzaţi. Nimeni şi nimic nu are nici cea mai mică putere asupra noastră, căci suntem singurii care ne organizăm gândurile. Dacă nu reuşim să le facem armonioase şi echilibrate, aceeaşi soartă o va avea şi viaţa noastră.
Sursă: Arta simplităţii/LOREAU, Dominique. – Bucureşti: Baroque Books & Arts, 2012, pp.192-193.