– Adevărul este o hrană. Acesta trebuie digerat, asimilat; el trebuie lăsat să circule prin vene, să bată în inimi.
– Un om care crede cu adevărat nu are credinţă – el are pur şi simplu încredere, pentru că a ajuns să ştie cât de frumoasă este viaţa.
– Mintea omului este într-o continuă căutare a unui înţeles al vieţii. Dacă nu există nici un înţeles, dintr-o dată vă veţi pune întrebarea… atunci care-i rostul meu aici? Cu ce scop să continui să trăiesc? De ce să continui să respir? De ce să mă mai trezesc mâine dimineaţă şi să trec prin aceeaşi rutină…
– Omul se afla în căutarea unui rost. L-a creat pe Dumnezeu, un produs fictiv menit să-i satisfacă nevoia unui scop. Fără Dumnezeu, lumea ajunge să fie sortita întâmplării.
– Nu da naştere unor ficţiuni. Odată ce creezi o ficţiune, vei fi nevoit să creezi o mie şi una de alte ficţiuni care să o susţină pe prima, pentru că aceasta nu are nici o bază reală.
– Tot felul de poveşti absurde pot deveni realităţi atunci când începem să credem în ele.
– Dumnezeirea nu e ceva ce poate fi confirmat sau infirmat cu ajutorul logicii. Este ceva ce poate fi doar experimentat.
– Politica nu e pentru cei care meditează, e pentru cei mediocri. Politica e pentru tot soiul de proşti şi idioţi.
– Cel care se îndoieşte până la capăt găseşte răspunsul. Cel care caută până la sfârşit ajunge să afle. Cei care continua să creadă fără să pună nimic la îndoială, fără să întrebe, fără să caute, rămân limitaţi, morţi, nătângi.
– Fără Dumnezeu nu pot exista nici preoţi. Fără Dumnezeu nu poate exista conceptul de păcat. Fără Dumnezeu nu poate exista nici rai, nici iad. Fără Dumnezeu nu poate fi nici templu, nici sinagogă, nici biserică.
– Vine o vreme când orice copil trebuie să le spună “nu” părinţilor. Dacă nu o face, nu are coloana vertebrală; va fi un om lipsit de verticalitate. Dacă nu le spune “nu” părinţilor lui, el va rămâne un sclav toată viaţa lui. Nu-şi va câştiga niciodată individualitatea.
– Dacă aveţi nevoie de ceva anume, nimeni nu vă poate da acel ceva, doar voi înşivă.
– Nu luaţi nimic de-a gata şi atunci veţi găsi miracole după miracole la fiecare pas, în fiecare clipă.
– Uneori oamenii nebuni spun lucruri pe care oamenii sănătoşi se tem să le spună.
– Nu încercaţi să ajutaţi pe nimeni cu forţa atât timp cât se poate descurca singur. Nu forţaţi pe nimeni să vadă prin ochii voştri, când are şi el ochi. Şi, cel puţin, vă rog, nu puneţi ochelarii voştri pe ochii nimănui; voi aveţi alte dioptrii. Nu veţi face decât să-l orbiţi pe celălalt, să îi distorsionaţi viziunea.
– Fiecare om e un scop în sine.
– Orice lucru bazat pe credinţă e o născocire.
– Cunoaşterea nu are nevoie de credinţă.
– Îndoiala creează numaidecât o punte între obiectiv şi subiectiv. Aceştia sunt poli ai aceleaşi realităţi, şi, îndoială este puntea.
– Nimeni nu e vecinul meu, pentru că nimeni nu poate călca peste fiinţa mea şi nici eu nu pot călca peste fiinţă cuiva. Fiecare om e o insulă în sine.
– Totul poate fi negat pe această lume, mai puţin tu însuţi.
– Credinţa nu poate crea adevărul; adevărul există deja, adevărul este.
– Puterea pe care ţi-o dă adevărul e veşnică.
– Atunci când există lumină, întunericul nu mai există.
– Nu imitaţi niciodată, nu deveniţi copia la indigo a nimănui. Încercaţi să deveniţi voi înşivă, încercaţi să fiţi voi înşivă. Protejaţi-vă individualitatea şi nu vă pierdeţi în mulţime, nu deveniţi parte a minţii colective.
– Diavolul înseamnă minte colectivă. Diavolul înseamnă adormire colectivă, beţie colectivă. Trebuie să-ţi trăieşti propria viaţă. Trebuie să fii autentic faţă de tine însuţi. Trebuie să-ţi descoperi individualitatea.
– Nimeni nu poate repeta viaţa altcuiva.
– Fiecare om se naşte cu o individualitate unică şi fiecare om are un destin al său. A imita e o crimă, e un act criminal.
– Dumnezeu e întreaga prezenţa a existenţei, a fiinţei, e chiar baza fiinţării.
Sursă: Credinţă, îndoială şi fanatism. Este esenţial să credem în ceva? /OSHO.- Bucureşti: Literă, 2014.