Natura nu formulează judecaţi. Oamenii o fac. Şi, în vreme ce capacitatea de a distinge binele de rău poate fi una dintre cele mai de seamă calităţi ale noastre, este important să conştientizăm ca “bine” şi “rău” sunt categorii pe care noi le impunem realităţii – acestea nu fac parte din realitatea în sine.
Un om merge în vizită la rabin.
– Rabi, întreabă el, mi se pare că ne-aţi povestit ceva în legătură cu lauda?
– Da, răspunse rabinul, iată cum suna: când primeşti veşti bune, îi mulţumeşti Domnului, iar când primeşti veşti rele, îl lauzi pe Domnul.
– Desigur, răspunse omul, ar fi trebuit să ţin minte. Dar Rabi, cum îţi dai seama care veşti sunt bune şi care sunt rele?
Rabinul zâmbi:
– Eşti înţelept, fiule. Prin urmare, pentru a fi sigur, întotdeauna să-i mulţumeşti Domnului.
Sursă: Arta posibilului/ZANDER, Rosamund Stone; ZANDER, Benjamin. – Bucureşti: Publica, 2012, p. 134.