Când Lao Tse şi cu mine călătoream prin îndepărtată zona Quanrong, s-a lăsat seara şi am reuşit să ajungem la un han dintr-un sătuc. Înainte de a ne retrage în cameră, am mers la cârciuma hanului, să mâncăm, Acolo, un bărbat solid de vârstă mijlocie, care stătea lângă noi, i-a tot cerut hangiţei să-i umple paharul de baijiu, până ce s-a îmbătat destul de tare. Apoi, a început s-o insulte cu voce tare.
Auzind impertinenta bărbatului, un tânăr voinic aşezat aproape i-a cerut palavragiului să tacă din gură. Beţivul s-a ridicat şi a urmat o ceartă zdravănă, până când individul mai în vârstă a început să-l înjure în cele mai oribile feluri pe celălalt. Tânărul s-a înroşit în obraji şi s-a repezit să-l plesnească pe bădăran.
În momentul-cheie, Lao Tse s-a băgat între cei doi şi i-a spus tânărului:
– Te rog, lasă-mă pe mine să rezolv lucrurile.
S-a întors apoi la beţiv şi l-a întrebat cu voce domoală:
– De ce, prietene, te îneci în baijiu în seara asta?
Individul a început să se clatine şi a răspuns împleticit:
– Ji a plecat.
A început să se clatine, însă a apucat să se agaţe de scaun pentru a se stabiliza. Tao Tse l-a sprijinit, ţinându-l cu mâna de spate.
– Am fost împreună 33 de ani, a continuat omul amărât. Apo, s-a îmbolnăvit şi a murit – pur şi simplu, a mai spus el, lovind în masă cu mâna, aproape pierzându-şi echilibrul.
Lao Tse l-a ajutat să se aşeze.
– Care naiba este rostul vieţii ăsteia?, a declamat beţivul. Era o femeie bună, cel mai bun prieten al meu! Acum s-a dus.
O lacrimă i s-a format în colţul ochiului şi imediat le-a făcut loc şi altora. Şi-a întins braţul pe masă, şi-a lăsat capul pe el şi a început să plângă în hohote. Lao Tse i-a făcut semn hangiului, care urmărise tot incidentul.
– Daţi-i omului acestuia o cameră la noapte, a spus maestrul. Voi plăti eu pentru cazare şi masă.
Auzind aceste cuvinte, omul şi-a ridicat privirea către Lao Tse, uitându-se la el cu ochi de căţeluş. Şi-a tras nasul şi şi-a şters lacrimile de pe obraji. I-a luat mâna lui Lao Tse şi i-a sărutat-o.
Vă mulţumesc pentru bunătate. Nici nu ştiţi cât de greu îmi este fără ea.
Lao Tse i-a oferit un zâmbet trist.
– Ba ştiu… Acum, du-te la culcare şi trage un somn bun.
[POST MOTTO] “Mila aduce victorie şi putere în apărare. Ea este mijlocul prin care Cerul salvează şi apără.” – TAO TE CHING [67]
Sursă: Tao pe înţelesul tuturor/COHEN, Alan. – Bucureşti: Ed. FOR YOU, 2019, pp. 71-73.
Tags: TAO, TAO TE CHING, milă, salvare, apărare, durere,