Lui Grigore Moisil îi mergea mintea nu numai la matematică…
Motto-ul lui Moisil : „Legile ţării nu-i interzic nimănui să fie imbecil”.
Mariajul e singura scăpare pentru un bărbat fără succese şi pentru o
femeie cu prea multe.
Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.
La şedinţa de Consiliu profesoral în vederea titularizării, prof.
Ştefan Procopiu a votat contra numirii lui Moisil, „candidatul fiind
prea tânăr” pentru a ocupa postul de profesor.
– E adevărat, a
replicat Moisil, dar e un defect de care mă corectez în fiecare zi…
Un prieten îi spune într-o zi:
– M-am săturat până-n gât de matematica asta pe care o predici tu…
Moisil:
– Dar matematica se face de la gât în sus!
O reporteră spune la un moment dat, în cursul unui interviu:
– Ştiţi că adevărul supără!
Moisil:
– Pe mine nici cele mai mari adevăruri nu m-au suparat niciodată… De ex: teoremele matematice….
Cugetări:
O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut,
către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate
subînţelesurile.
Cineva l-a întrebat: „Credeţi că e potrivit ca un profesor să facă
glume la cursuri?”
Profesorul Moisil a răspuns: „Ştiinţa nu e tristă decât pentru unii”.
Ştiinţa se răzbună ca o femeie: nu când o ataci, ci când o neglijezi.
„Libertate totală”: ai impresia că e un joc de cuvinte această expresie și pare un non-sens… Fiecare are atâta libertate, cât îi permit legile țării în care trăiește…
Problema morţii este vie… la o anumită vârstă.
Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci şi prin calităţile lui.
Se ştie că un profesor bun e acela care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare.
Măsura legislativă, o indicaţie administrativă, este una din componentele vieţii unei societăţi; opinia publică e o altă componentă. Nu trebuie crezut că dacă se decretează o lege, ea se va şi aplica automat. Nu se aplică decât legile cu care sunt de acord cei
ce le aplică.
Pe omul cu adevărat capabil, limitele îl stimulează. Evident, morala
nu e „puneţi, fraţilor, piedici!”, ci „dacă daţi de piedici,
depăşiţi-le!”.
Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi munca lui.
Consider că munca e o pedeapsă numai dacă omul nu se află la locul
potrivit, dacă face altceva decât îi place.
Sunt unii oameni care cred că matematica trebuie făcută între cutare
şi cutare oră. Nu e adevărat. Matematica nu se face la ore fixe.
Matematica se face când îţi vine o idee. Noaptea sau dimineaţa, când
te scoli și când te speli, te gândeşti. Dacă nu te speli, te gândeşti
când nu te speli.
Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii că ai dreptate.
Totusi, nu întotdeauna e greu, ci numai când ai dreptate. Şi mai ales e greu să convingi pe cei care spun că s-au convins.
Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.
Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40
invidiat şi la 60 stimat.
Întrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt cele pe care ţi le pui singur.
Numai prostia poate să aibă intermitenţe.
Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.
Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.
Marele regret al vieţii mele este… că nu am avut nici unul…..
Din experiența personală : vinul și femeile se dau… numai pe bani.
Nicu Dragulanescu
Sursa : https://www.facebook.com/groups/290077731438021/posts/1766268257152287/