Usturoiul are capacitatea de a îmbunătăţi tonusul tuturor organelor. Astfel, consumul constant înseamnă îmbunătăţirea activităţii inimii. De asemenea, usturoiul ajută la eliminarea toxinelor acumulate în timpul fumatului şi întăreşte sistemul imunitar. Medicii cu competenţe în terapii complementare şi nutriţioniştii vă recomandă să îl consumaţi cu încredere, mai ales în sezonul rece. Usturoiul românesc este mult mai bun decât cel din import; deşi mai mic şi mai greu de curăţat, acesta este şi cel mai bogat în minerale. Când aveţi ocazia, alegeţi-l pe cel roşu!
Povestea lui
Întrebuinţat sub formă de bulb, proaspăt sau în formă de pastă, uscat sau măcinat, usturoiul (Allium sativum) sau melasa-clovnului este o plantă care provine probabil din vestul Asiei. Totuşi, astăzi el este cultivat în toată lumea unde este o climă temperată şi subtropicală.
Romanii considerau usturoiul un afrodiziac. Se presupunea că mâncatul căţeilor de usturoi ducea la creşterea potentei. După unele legende est-eutopene (România), consumarea usturoiului proteja împotriva muşcăturilor sângeroşilor vampiri.
Usturoiul este o plantă de aproximativ 70 cm înălţime. Planta are un bulb central în formă de ou şi aproximativ 12 bulbi laterali, de obicei numiţi “căţei”. Are o tulpină ierboasă tubulara şi frunze lungi şi subţiri care pornesc din bulbul central. La sfârşitul lui iulie şi începutul lui august apar flori alb-roscate care formează o rozetă globulară.
Usturoiul conţine: glucoză, fructoză, maltoză, rafinoză, protide, ulei eteric, vitaminele C, B1, B2, PP, E, fitohormoni, enzime şi mulţi compuşi de sulf. Când este tăiat un căţel de usturoi se produce alicilina (oxid disulfit de dialil) din alina, apreciată pentru gustul ei. Planta se înrudeşte cu arpagicul, usturoiul sălbatic şi ceapă.
Beneficii terapeutice
Deja în jurul anului 1500 i. Hr. usturoiul era folosit în diverse formule medicinale, iar vechii greci îl foloseau în mod special pentru vindecarea a numeroase boli. În timpul Evului Mediu, doctorii recomandau usturoiul pentru fracturi şi pistrui.
Usturoiul este apreciat şi azi pentru efectele sale curative. Are un efect septic şi ajuta la eliminarea mucusului. Fiertura de usturoi poate fi folosită extern pentru dureri de gât sau pentru inflamaţii cât şi ca băutura pentru a calma guturaiul sau bronşita. Dacă este folosit regulat, compuşii de sulf din usturoi ajuta în cazurile de proastă circulaţie a sângelui.
Pentru întărirea sistemului imunitar al copilului, specialistii recomandă si usturoiul. Acesta poate fi introdus în alimentaţie încă de la vârsta de 2 ani. Tocmai substanţa care conferă mirosul neplăcut, alicina, este factorul de creştere a imunităţii. În cazul adulţilor, doza minimă recomandată pentru a obţine efecte terapeutice este de trei căţei de usturoi proaspăt pe zi. Este indicat că această cură să nu dureze mai mult de o săptămână.
Tinctura de usturoi face ca tensiunea arterială să scadă rapid. În acest caz, se curăţă 40 căţei de usturoi. Se taie în bucăţele, se introduc într-o sticlă, se acoperă cu alcool pur, se astupă sticla şi se lasă la macerat 15 zile, agitând zilnic conţinutul. Doza recomandată este de 15-20 de picături pe zi, diluate în jumătate de pahar cu apă. Se va bea înainte de mese. După o lună de tratament, se face o pauză de zece zile, după care tratamentul se repetă timp de încă o lună.
Persoanele care mănâncă periodic usturoi prezintă un risc mult mai scăzut de infarct comparativ cu persoanele care evită acest aliment.
Usturoiul în bucătărie
Consumaţi-l crud! O persoană care mănâncă unu sau doi căţei de usturoi pe zi îşi poate reduce nivelul de colesterol cu aproximativ 10%. Reducerea nivelului de colesterol se obţine cu ajutorul usturoiului proaspăt sau uscat, dar nu şi cu al usturoiului gătit, deoarece substanţele care au acest rol se distrug prin încălzire.
S-a observat că usturoiul gătit are doar un efect redus, se estimează că puterea lui reprezintă 10% din cea a usturoiului proaspăt sau uscat. Pentru a beneficia de acest efect, mâncaţi zilnic unu sau doi căţei de usturoi. Atenţie! Creşterea dozei nu înseamnă o mai mare eficienţă în reducerea colesterolului.
Cum poate fi consumat? Dieteticienii recomandă consumul acestuia ca atare sau pisat, preparat sub formă de mujdei. Însă atrag atenţia că mujdeiul trebuie să fie lipsit de alte adaosuri. Reţeta e simplă: se pisează usturoiul, iar peste acesta se toarnă apă. Tinctura şi tableta sunt la fel de eficiente şi, în plus, prezintă avantajul că mirosul neplăcut nu este atât de persistent.
Aroma lui are un gust aromat, puţin dulce. Miroase ca sulful şi de aceea este foarte penetrant. Usturoiul este un condiment universal pentru toate felurile de mâncare condimentate. Joacă un rol important în bucătăria mediteraneeană şi asiatică. Este foarte pregnant în mâncăruri precum “Tapas”, “Antipastos” sau “Mezzos”.
Se asociază bine cu carnea şi peştele, sufleurile şi supele. Datorită aromei sale este folosit şi în câteva sosuri de salate, maioneze şi marinate. Fie că e pus în “Pesto” -ul Italian, în “curry” -ul Asiatic, în paste sau în mâncărurile condimentate indiene, mulţi bucătari considera usturoiul un ingredient esenţial.
Atenţionare! Consumul de usturoi nu este indicat persoanelor care suferă de boli gastrice sau intestinale. De asemenea, specialistul nostru atrage atenţia că femeile care alăptează trebuie să renunţe la acest aliment, deoarece usturoiul transmite gustul şi mirosul său laptelui, iar copilul va respinge laptele matern.
Secrete în utilizare
Ř Usturoiul este disponibil pe parcursul întregului an. Primăvara, crud şi verde poate fi folosit ca o legumă, cu frunze cu tot.
Ř Puteţi recunoaşte usturoiul proaspăt după căţeii tari şi albi acoperiţi de o coajă uscată. Când cumpăraţi usturoi, apăsaţi cu atenţie bulbilul să nu fie sec.
Ř Exista bulbili de usturoi roz şi albi; diferenţa de gust este nesemnificativă, dar bucătarii profesionişti prefera întotdeauna usturoiul colorat roz.
Ř Înainte de a curăţa coajă şi a tăia usturoiul, umeziţi mâinile şi tocătorul; în acest fel mirosul va fi eliberat mai repede.
Ř Deplina aroma a usturoiului se simte doar când este presat sau tăiat cu cuţitul; când este prăjit în ulei sau gătit îşi pierde gustul picant.
Ř Dacă este păstrat într-un loc întunecat şi uscat, rezista câteva luni.
Ř Pasta de usturoi, atât cea la borcan cât şi cea la tub, are un gust asemănător cu al bulbililor întregi şi trebuie păstrată la frigider după deschidere.
Ř Ca şi sărea, praful de usturoi trebuie închis ermetic şi păstrat într-un loc întunecos.
Documentar de Ioan P.ALEXA