Salată verde, ridichile roşii, ceapă verde, usturoiul şi pătrunjelul sunt numai câteva dintre verdeţurile care se găsesc acum în pieţele ţărăneşti, ele fiind un adevărat mijloc terapeutic de vitaminizare, de energizare, de slăbire şi detoxifiere a organismului după lunile de iarnă. Din acest motiv ar trebui să se regăsească zilnic pe masa noastră sub diferite forme: salate, ciorbe, pireuri, sucuri.
Salată verde
Bogată în săruri minerale de iod, magneziu, fosfor, zinc şi arsenic, dar şi în vitamine, A, B, C, D şi E, salată verde oferă imunitate organismului, iar datorită conţinutului de clorofilă are un rol antianemic. Studiile arată că un consum mare de salată verde diminuează riscul de apariţie a cancerului, iar elementele antioxidante, vitamina C, E, provitamina A, şi seleniul ajută la prevenirea degenerării celulelor şi la menţinerea elasticităţii vaselor de sânge.
Prin conţinutul bogat de aminoacizi şi mucilagii, salată are şi un rol important în normalizarea digestiei şi a tranzitului intestinal, iar substanţele chimice din salată au un rol de hormon care sunt un sedativ excelent. În plus, mineralele din salată verde îmbunătăţesc activitatea rinichilor şi micşorează retenţia de apă din organism. Salată verde are o valoare energetică de numai 12 cal/100 g şi scade colesterolul în sânge. Dacă veţi consuma salată verde seara, cu siguranţă veţi înlătura stresul, iar somnul va deveni mult mai liniştit.
O puteţi consuma ca atare, combinată cu alte legume de sezon – ceapă verde, leurda, ridichi, mâncăruri, ciorba (cu iaurt sau borş). Dacă vreţi să slăbiţi, începeţi masa cu o salată verde, are puţine calorii şi face mâncarea mai săţioasa. Când o consumaţi rupeţi salata cu mâna, nu o tăiaţi; în felul acesta i se păstrează mai bine proprietăţile.
O cură de salată verde durează 18 zile şi poate fi reluată după 10 zile. Se consuma câte un bol mare de salată (lăptuci), asezonată cu ulei de măsline şi oţet de mere, înainte de prânz şi de cină. Cura este recomandată persoanelor care au bila leneşă şi se confrunta cu dureri abdominale.
Ridichile roşii de lună
Ridichile de lună te întremează după iarna. Culoarea lor roşie se datorează unui pigment (antocianina) care are şi un rol foarte important – de a înlătura radicalii liberi din organism. Ridichea este bogată în vitamina C, fibre şi potasiu. Este o sursă bună de fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din complexul B (acid folic, B1, B2, B6) şi un bun detoxifiant. Stimulează secreţia biliară şi uşurează digestia. Este foarte utilă în afecţiunile respiratorii, dizolvă pietrele de la nivelul rinichilor. În salate, pe lângă rădăcină de ridiche pot fi utilizate chiar şi frunzele, care au o mare valoare nutritivă, şi aproape de 10 ori mai multă vitamina C decât rădăcina.
Ceapă verde
Este bogată în vitaminele A, B şi C. Faţă de ceapă uscată, conţine de 10 ori mai multă vitamina C şi de patru ori mai mult magneziu. Are efect diuretic, dizolvă calculii renali. Scade glicemia, previne bolile cardiovasculare, cancerul ovarian şi cel de sân. Reglează tensiunea arterială, are efecte sedative şi calmante. Înlătură constipaţia, scade colesterolul şi poate preveni trombozele. Dar numai în stare crudă!
Antioxidanţi puternici din ea au rol în combaterea stresului oxidativ. Consumul regulat poate preveni bolile cardiovasculare şi poate reduce riscul de cancer ovarian şi de sân. Cura cu ceapă verde, sub formă de salată, are efect diuretic şi depurativ şi este considerată un antialergic natural foarte valoros.
Ceapă este unul dintre cele mai puternice şi mai la îndemâna hipoglicemiante, fiind recomandata persoanelor care suferă de diabet. În bolile renale cronice, se recomanda consumul de ceapă verde, zilnic, dimineaţa şi seară. Cura îndelungată cu ceapă verde are rezultate favorabile în sterilitate şi impotenta hormonală.
Usturoiul
Conţine, în cantităţi însemnate, vitamine: A, B1, B2, C şi substanţe minerale printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu. Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţa cu un puternic efect antibiotic.
Este unul dintre cele mai eficiente alimente anticancerigene. S-a constatat reducerea incidentei cancerului pulmonar la cei care mănâncă usturoi verde, acesta înlăturând o parte din efectele negative ale fumatului.
Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament a arteriosclerozei. De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi a trombozei arteriale.
Usturoiul verde creşte pofta de mâncare, reduce tensiunea arterială, previne virozele respiratorii şi gripă. Mirosul din gura după consumul lui se înlătura mestecând câteva frunze de pătrunjel verde.
Pătrunjelul
Este printre “ierburile” cele mai folosite în bucătăria românească pentru a îmbunătăţi aspectul şi gustul mâncărurilor. Pătrunjelul verde este extrem de hrănitor şi este recomandat insistent de nutriţionişti în curele de dezintoxicare sau slăbire din primăvară şi vara. Oligoelementele din compoziţia lui îi oferă efecte terapeutice pentru organism. Este bogat în vitaminele A, C şi B, în calciu, fosfor, potasiu, fier şi iod.
Sunt multe tratamente care au la baza pătrunjelul; acesta tratează indigestia, obezitatea, viermii intestinali, durerile menstruale, retenţia de apă în organism, balonările sau durerile stomacale. Până şi respiraţia după o masă copioasă poate fi repede împrospătată cu puţin pătrunjel.
Se foloseşte la aromatizarea diferitelor mâncăruri, însă puţini sunt cei care ştiu că această plantă poseda virtuţi terapeutice importante în hipertensiune, dismenoree, alcoolism, tabagism, afecţiuni renale, tumori maligne, împotriva astmului, în intoxicaţii alimentare, în reducerea menstruaţiilor neregulate şi dureroase, în creşterea potentei sexuale, contra pistruilor etc.
Necesitatea respectării unor diete aflate în concordanţă cu sezonul în care ne aflăm este o condiţie a sănătăţii. Curele de primăvară şi vara cu verdeţuri ne întăresc sistemul imunitar, menţin organismul sănătos, viguros şi puternic, în armonie cu natura şi universul.
Text documentar de Ioan P. ALEXA