Comentarii subiective despre ce se intampla in mine si in jurul meu.
Nimeni nu ştie ce este moartea şi dacă ea nu este cel mai mare bine al omului. Ea, moartea, este destinul nostru comun, însemnând despărţirea a două lumi: sufletul şi corpul. Toţi ajungem mai repede sau mai târziu în puterea ei. Viaţa celor morţi se afla în amintirea celor vii. Se spune că moartea propriu-zisă … [Citeste tot articolul…]
Cel mai frumos progres al speciei umane este de a fi dat naştere unei societăţi a libertăţii. De acum înainte, iată-ne invitaţi să gândim cu propriile noastre capete, fără constrângeri religioase, filosofice sau politice care ne-au condus în primele milenii. Eliberaţi de plasele de protecţie pe care ni le ofereau societăţile tradiţionale şi cadrul lor, … [Citeste tot articolul…]
Într-un sat trăia un boier, care se lăfăia în aur şi plăceri, în vreme ce ţăranii se zbăteau într-o sărăcie lucie, scăldându-şi ochii în lacrimile durerii. Se întâmplă ca un ţăran să găsească în drum o sămânţă pe care o ridică şi o duse acasă. Făcu o groapă şi o sădi. În scurtă vreme, … [Citeste tot articolul…]
Viaţa noastră a tuturor creşte din marea aspiraţie către absolut şi calea ei supremă e dragostea. Prin resentiment omul se îndepărtează de ceea ce aparţine naturii noastre şi cade în apele tristeţii şi singurătăţii unde lucrul nu mai este lucru, straniu şi duşmănos, imperiu al păcatului rafinat dincolo de care nu mai există trăire în … [Citeste tot articolul…]
Toate aceste întâmplări s-au petrecut în timpul păcii proclamate de Vrevel, leul, care stăpânea peste țara animalelor. Oricine ar fi îndrăznit să încalce pacea, risca să fie spânzurat. Chiar şi animalele cele mai puternice au trebuit să se supună acestei legi. Toţi ascultau poruncile leului şi doar Dumnezeu şi el erau stăpâni peste țara … [Citeste tot articolul…]
Tot ce dobândeşte un om şi, la fel, tot ce nu reuşeşte să dobândească reprezintă rezultatul direct al gândurilor sale. Într-un univers corect ordonat, în care pierderea echilibrului ar însemna distrugerea totală, responsabilitatea individuală trebuie să fie absolută. Slăbiciunea şi tăria, puritatea şi impuritatea unui om îi aparţin doar lui, nimănui altcuiva. El e cel … [Citeste tot articolul…]
Patru lumânări ardeau încetişor, şi dacă ascultai cu atenţie puteai chiar să le auzi vorbind: Prima a spus: – Eu sunt Liniştea. În ziua de astăzi oamenii au uitat că pot face parte din viaţa lor… Flacăra s-a micşorat din ce în ce mai mult şi s-a stins. Apoi a vorbit cea de a doua: … [Citeste tot articolul…]
Pacea este cea mai favorabilă stare pentru omenire. Ei i se opune în permanenţă războiul. Pacea este în primul rând o stare interioară; ca să existe pace, toate funcţiile şi activităţile interioare şi exterioare ale omului trebuie să fie perfect echilibrate şi armonizate. Când în sufletul omului există tulburare şi excitare nu vom avea pace. … [Citeste tot articolul…]
Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu … [Citeste tot articolul…]
E MULT, foarte mult de atunci. Pe vremea aceea era stăpân tot Cerul şi Pământul un zeu foarte puternic. Şi când fu aproape de moarte, zeul acesta împarţi moştenirea lumii întregi între cei doi băieţi şi o fată pe care îi avea. Fetei, pe care o chema Amaterasu, îi dădu Soarele; băiatului mai … [Citeste tot articolul…]